La noi în cartier, cu Lala Panait: „Nu mai putem evita realitățile orașului”

Seria de evenimente „Oameni, oraşe, mediu” din cadrul proiectului Cinema Dacia – Mănăştur Central ne-a oferit prilejul să abordăm unul dintre cei mai activi şi mai implicaţi locuitori ai cartierului în problemele comunităţii. Lala Panait se află în centrul grupului de activişti culturali care au (re)adus vitalitate prin dezbaterile provocate şi activităţile derulate în zona La Terenuri.

„Zilele Mănăşturului”, „Atelierele pentru copii, părinţi şi bunici”, „Manhattanshtur” – festival pentru liceeni, „Open Stage Sessions” pentru talentele mănășturene sunt doar câteva dintre evenimentele prin care comunitatea a fost provocată să se implice şi să se exprime în căutarea unor soluţii la problemele din cartier. Deoarece, cel puţin deocamdată, în Mănăştur Cinema Dacia nu funcţionează ca un spaţiu dedicat în mod real activităţilor comunitare, Asociaţia Colectiv A îşi pregăteşte evenimentele derulate la noi în cartier tocmai la Fabrica de Pensule.

Impactul socio-cultural al acţiunilor în care s-a implicat Lala Panait nu a trecut neobservat. Centrul Cultural German a inclus în activităţile derulate în acest an şi cartierul nostru, generând un eveniment special „Jane’s Walk Mănăștur”, un tur ghidat, care arată în mod direct nevoia de implicare în viaţa comunităţilor, a cartierelor.

În caietul programul editat de Centrul Cultural German beneficiezi de o recunoaştere a activităţii civice: “În ultimul timp s-au intensificat demersurile pentru a da mai multă viață cartierului, dintre care amintim de inițiativa «La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur» sau «Cinematograful Dacia», recent redeschis. În cadrul unui tur ghidat, Lala Panait, locuitor și activist cultural, ne va purta printre alei, străzi și povești mai puțin cunoscute din cartierul său” Cum s-a ajuns la această colaborare?

Lala Panait: Mă bucură în primul rând interesul noii conduceri a Centrului Cultural German Cluj-Napoca pentru fenomenele urbane actuale și pentru cartierele Clujene. Prima oară când l-am cunoscut mai bine pe Ingo Tegge, directorul CCGC, mi-a spus că vrea să cunoască cartierul în care locuim și lucrăm și, imediat, am fost surprinsă de lejeritatea, dar în același timp seriozitatea cu care acesta îmi adresa întrebări despre realitățile trăite ale cartierelor de azi. La vremea aceea (cred că la începutul anului) am făcut împreună cu Ingo și asistenta sa, Alexandra Rusu, un tur al cartierului și al actorilor locali, incluzând o oprire la Ziua Școlii „Liviu Rebreanu”, „La Terenuri” și apoi la un prânz copios la „Coco Bar”.

Cam din acel moment am simțit că poate începe o colaborare frumoasă, apreciind interesul CCGC nu doar pentru centrul orașului, ci și pentru cartiere, viața cotidiană a Clujului, lucru pe care nu l-am întâlnit atât de des la nici o altă instituție de gen. M-aș fi bucurat ca celălalt partener al nostru, Primăria Cluj, să își fi petrecut alături de noi atât de mult timp pe cât l-au petrecut aceștia cu noi în ultimele luni în Mănăștur, să înțeleagă ce ne dorim de la cetățeni și metodele de lucru de zi cu zi de aici. Însă nu e niciodată târziu.

Centrul Cultural German anunţă că „Jane’s Walk prin Mănăștur este doar începutul unei serii de evenimente despre spații părăsite și dezafectate din Cluj și soluțiile de reconversie și utilizare ale acestora”. Cum arată Mănăşturul din această perspectivă?

Lala Panait: Din perspectiva spațiilor vacante Mănășturul stă diferit: am arătat și discutat în cadrul Turului o serie de spații care au avut potențial de spații publice (de întâlnire, comunitare) care pe rând au devenit blocuri sau parcări, pierzând utilitatea aceasta. Turul a culminat cu zona „La Terenuri” care este doar aparent un spațiu vacant, în fapt un loc verde foarte intens folosit de locuitorii cartierului, dar cu un statut juridic încă complicat pe care autoritățile nu doresc să îl descâlcească și apoi să și-l asume.

Autoritățile au canale ineficiente de a informa cetățenii și nici nu au interesul și atunci se acumulează frustrări de partea locuitorilor

Discutând despre o altă problemă a cartierului, o cititoare a ziarului nostru îşi reproşa şi reproşa şi celorlalţi mănăştureni pasivitatea, lipsa de implicare în viaţa comunităţii. Este aceasta o problemă? Sunt mănăşturenii diferiţi din această perspectivă faţă de restul oraşului?

Lala Panait: Mănășturenii se implică dacă li se oferă ocazii și locuri generoase unde să se întâmple acest lucru (vezi La Terenuri sau la Cinema Dacia). Este loc de mai mult, evident, însă acest lucru se întâmplă în timp. În cartiere, în general, dar și la noi, cetățenii încă nu realizează potențialul implicării în viața comunității lor proxime, preferând deseori să critice de pe margine. Un alt aspect este lipsa de informare și deci, de acțiune. Autoritățile au canale ineficiente de a informa cetățenii și nici nu au interesul și atunci se acumulează frustrări de partea locuitorilor, frustrări de care deseori ne lovim în munca noastră din cartier. Dacă cititoarea voastră spunea de pasivitate, eu aș zice pesimism la nivelul cartierelor.

Clujul este încă în faza entuziastă de boom-cultural-central și deloc responsabil față de potențialul acestor tipuri de spații la nivelul cartierelor și comunităților lor.

Concluzii după dezbatere? Posibile soluţii?

Lala Panait: După dezbaterea de la Fabrica de Pensule asupra spațiilor vacante (la care prea puțini interesați au venit, în timp ce centrul orașului vuia de evenimente culturale) am simțit că tema trebuie abordată mai des și poate și în alte medii. De la discuția despre cum se pot „activa” anumite „spații în așteptare” prin cultură s-a ajuns și la discuția despre utilitatea socială a acestora și potențialul lor pentru locuințe sociale de care orașul are atâta nevoie. Clujul este încă în faza entuziastă de boom-cultural-central și deloc responsabil față de potențialul acestor tipuri de spații la nivelul cartierelor și comunităților lor.

Ce ne aşteaptă vineri, 11 noiembrie, în cadrul evenimentului lunar Oameni.Orașe.Mediu #2 „Deșeuri & Comunități”?

Lala Panait: Vineri ne așteaptă o după amiază plină la Cinema Dacia. Începem cu Ateliere de reciclare și non-discriminare pentru cei mici și cei mari coordonate de asociația de mămici Firul Ariadnei și continuăm cu serii de filme dedicate reciclatorilor (proiecție din Sao Paolo, Brazilia) și cu proiecții despre comunitățile din Pata Rât, având invitate două proiecte/inițiative care lucrează acolo: Fundația Desire/ Căși Sociale ACUM și Pata-Cluj. Avem și un film surpriză pe care îl vom lansa la Cinema Dacia. Aceste lucruri trebuie prezentate și discutate la noi în cartier, nu mai putem evita realitățile orașului. Vă așteptăm cu drag!

Foto: www.facebook.com/CentrulCulturalGerman/

PS. Proiectul “Cinema Dacia – Mănăștur Central” este finanțat de programul Actors of Urban Change, un program al Fundației Robert Bosch în cooperare cu MitOst e.V.
Proiect realizat cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca.