Vampirizarea mestecenilor – un trend periculos în Făget

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

Un fenomen îngrijorător ia amploare în pădurile din jurul oraşului. Mestecenii din Făget sunt în pericol, din cauza intervenţiilor invazive ale culegătorilor de sevă, ce găuresc fără noimă copacii, în intenţia de a colecta seva, recunoscută pentru efectele terapeutice.

poza 1 bidon

Un colaborator al ziarului a surprins zilele trecute o persoană ce extrăgea seva mestecenilor în bidoane de plastic, într-un mod ce categoric dăunează copacilor, şi a sesizat Direcţia Silvică Cluj.
În absenţa unei bune protecţii a pădurii Făget s-au făcut până acum tăieri ilegale, numeroşi nomazi locuiesc în pădure şi numeroşi oameni «exploatează» bogăţiile pădurii şi pun în pericol vegetaţia, copacii printre altele” – apare în sesizarea trimisă de dl. L. Iancu.

Cazul nu e singular, se pare că aceste practici sunt frecvente şi, după cum confirmă şi directorul Direcţiei Silvice Dorel Oros, sunt ilegale.

poza 2 plangere

Pe reţeaua de socializare au apărut imagini cu persoane surprinse în zonă, în momentul în care încărcau în autoturismele personale bidoane cu seva extrasă.

Reacţiile nu au întârziat să apară: de la indignări fireşti la justificări ale acţiunii. Dacă cineva atrăgea atenţia că în Franţa ar fi la modă acest sistem şi chiar a fost prezentat pe un canal TV, răspunsul venit arată că acest lucru e posibil în cadrul plantaţiilor special organizate în acest scop, în care rănile copacilor sunt închise, pansate şi în niciun caz într-un sit Natura 2000, adică arie protejată.

În spaţiile controlate, recoltarea sevei în ţări precum Marea Britanie, Germania sau Canada are loc numai în perioada februarie-martie, în restul anului gustul acesteia se schimbă, devenind amărui şi greu de tolerat. În plus, “seva este bună pentru consum direct maxim şase ore de la recoltare sau, dacă e păstrată la frigider, maxim o zi, după care produsul intră în fermentaţie şi-şi pierde calităţile”, ne confirmă profesorul Valentin Coman, pe care l-am rugat să ne explice fenomenul.

“În Rusia, recoltarea sevei se face la temperaturi de minus 30-35 de grade C, iar copacii, ca formă de autoapărare, dezvoltă o ciupercă – Chaga siberiană, care este folosită la vindecarea bolilor maligne. La noi,  rănile neînchise ale copacilor dezvoltă o ciupercă gelatinoasă, care nu parazitează copacul, dar nici nu are vreo utilizare. Specialiştii recomandă curele de vitaminizare, de câte 10 zile, cu sevă de mesteacăn, care e un bun remediu de detoxifiere. Dar dacă nu e recoltată şi administrată corect, poate face mai mult rău, decât bine.  Colectarea ar trebui făcută cu jgheaburi speciale, de preferat din inox, de la copaci maturi, nu mai subţiri de 25-30 cm, înainte ca aceştia să intre în perioada de vegetaţie. Nu se dau mai multe găuri şi categoric nu adânci, pentru a proteja copacul”, precizează  Valentin Coman.

În Belarus, Rusia, Statele Baltice, Finlanda, nordul Chinei, seva mesteacănului este considerată băutură răcoritoare, având calități tonice. Este comercializată la scară industrială. Spre deosebire de siropul de arțar, siropul de mesteacăn este foarte dificil de produs, fiind foarte costisitor. Siropul de mesteacăn este produs îndeosebi în Alaska și Rusia. (ro.wikipedia.org)

Ce se întâmplă cu trunchiul după recoltarea fără control a sevei? Unii susţin că „după circa 3 ani, mesteacănul moare. Găurile trebuie închise, se pune un dop tronconic de lemn, se bate în gaură şi apoi se aplică o răşină peste, pentru a opri scurgerea sevei”.

Un alt comentariu al unui specialist, Alina Vestea, atrage atenţia: „Le iau sângele, practic. Ei (copacii, n.r.) trăiesc, dar trăiesc degeaba, fiindcă în loc să cureţe oxigenul, se chinuie să trăiască, să îşi refacă seva, aşa că consumă la maxim nutrienţii din sol. Ăia care ar trebui să le ajungă mai mulţi ani. Deci… tot mor mai repede. Pe lângă asta (în calitate de inginer de specialitate vă spun asta), orice rană produsă în scoarţa plantelor este cea mai bună gazdă pentru ciuperci, viruşi şi dăunători. La urma urmei, seva va fi afectată, iar tratamentul „depurativ” va putea transmite substanţe mai puţin benefice corpului uman. Dacă vreţi siguranţă, plantaţi arborele în mediu protejat şi controlat, aveţi grijă ce substanţe sunt în sol şi faceţi tratamente pentru a-i menţine sănătoşi. Îmi pare rău, dar mentalitatea trebuie schimbată”.

Cu alte cuvinte, pe lângă că distrug mestecenii, culegătorii de sevă îşi alimentează corpul cu substanţe nocive, obţinând un efect invers celui dorit pentru sănătatea lor.

Într-un material realizat de Radio România Cluj, directorul Romsilva Cluj confirmă faptele ca fiind ilegale, dar, afirma acesta, „Nu este prevăzută de nicio lege ca şi acţiune contravenţională, astfel încât nici noi nu putem aplica amenzi efective, decât avertismente în acest caz”.

Doar că, nemulţumiţi de răspunsul directorului Direcţiei Silvice Cluj, internauţii arată că <<Legea nr 48/2008 stipulează, la Art. 107. – (1) “Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se pedepseste dupa cum urmeaza: etc”.

Deci, găurirea este o formă de distrugere şi poate fi pedepsită.

Iar la Art. 109. – (1) se spune: “Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se pedepseste dupa cum urmeaza: etc.”

Recoltarea sevei  este furt “de alte produse specifice”.

Iată cum defineşte legea produsele specifice nelemnoase:
Art. 58. – (1) Produsele specifice fondului forestier national sunt bunurile ce se realizeaza din acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase.
(3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
a) fauna de interes cinegetic;
b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier;
c) fructe de padure;
d) seminte forestiere;
e) trufe si alte ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
g) rasina;
h) alte produse
La litera h, adică alte produse, s-ar încadra şi seva de mesteacăn. Prin urmare, sancţiunea ar fi nu o simplă amendă contravenţională, ci puşcăria, fapta fiind infracţiune , potrivit Codului Silvic.>>

Dincolo de problema legalităţii acestor acţiuni, rămâne chestiunea morală legată de vătămarea cu bună ştiinţă şi scurtarea vieţii acestor arbori. Chiar dacă pe internet găsim din abundenţă texte care fac apologia beneficiilor tratamentului cu această sevă, o mulţime de asociaţii propun metode mai puţin invazive şi explică în amănunt cum se închide rana copacului după recoltare, ca o minimă protecţie şi formă de respect faţă de natură.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin