Palatul Primăriei, o poveste în imagini

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

Lăsând în urmă Palatul „Redutaˮ, pe direcţie vest, la capătul străzii Memorandumului, pe partea stângă, delimitând intersecţia străzii Moţilor cu Petru Maior, se află fostul Palat al Prefecturii Comitatului Cluj, care adăposteşte azi sediul central al Primăriei clujene, precum şi Consiliul local.

Clădirea e situată pe strada Moților, numerele 1-3. Aşezată la intersecţia a două artere rutiere, ea creionează forma literei „L”, având două aripi care se înscriu în aliniamentul străzilor amintite.

Primăria, la sfârşitul secolului al XIX-lea

Primăria, la cumpăna dintre secolul XIX și XX

Edificiul poartă semnătura arhitectului budapestan Ignác Alpár şi a fost ridicat între anii 1896-1897.

Palatul Primăriei, la intersecția celor două străzi

Decoraţia faţadelor şi interioarelor aparţine stilului eclectic, dominat de elemente neobaroce. Aripa reprezentativă a palatului o constituie latura scurtă a L-ului, cu o lungime de 47,06 metri, situată pe strada Moţilor. În ea este practicată intrarea principală a palatului, permiţând accesul în holul central, din care pleacă scara de onoare, spre etajele ce adăposteau birourile înalţilor funcţionari.

Sfatul Popular al orașului Cluj, în 1936

O poartă monumentală boltită, în două canaturi – flancată de două uși mici, dreptunghiulare, ce închid în partea superioară a tăbliilor lor câte un ochi rotund de geam –, străjuiește intrarea principală din Calea Moților. Deasupra lor, în chip de copertină, un balcon larg – aflat la etajului întâi, în folosința slujbașilor de vază –, le protejează de intemperii.

Intrarea principală a Palatului Primăriei

La extremitatea vestică a fațadei de pe Calea Moților, o placă comemorativă marchează împlinirea a unei jumătăți de veac de la luptele de eliberare a Clujului,  purtate spre finele celui de-al Doilea Război Mondial. Ea informează trecătorii că „această clădire a fost ultimul punct important al rezistenței inamice, cucerit de armata noastră în înaintarea ei victorioasă care a readus Ardealul de nord – străveche vatră românească –, în granițele sale firești”.

În aripa mai lungă – de 71,56 m – aflată pe strada Petru Maior, erau birourile mai modeste ale funcţionarilor instituţiei.

Turnul palatului

În unghiul drept format de cele două aripi, a fost construit un turn, menit a sublinia importanţa clădirii şi a locatarilor ei. De asemenea, laturile delimitau două curţi interioare, separate de corpul scării de onoare.

De-a lungul timpului, în turn s-a instalat un orologiu cu patru faţete, fiecare realizată din ceramică smălţuită.

Primăria, în 1950, fără ceasul din turn și turnul Primăriei, cu orologiu, azi

Cireadă de vite, pe ulița Mănășturului, la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea, mergând spre satul cu același nume; în plan secund (dreapta) se vede turnul Palatului Prefecturii Comitatului Cluj

Birje, pe ulița Mănășturului, la început de secol XX; în plan secund (dreapta), turnul Palatului Prefecturii Comitatului Cluj

„Vecina” de peste drum

Diametral opusă actualei Primării, se înalță o clădire contemporană cu Palatul Prefecturii Comitatului Cluj. În vremea respectivă, clădirea fusese sediul Băncii Austriaco-Maghiare. Astăzi ea aparţine Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.

Vedere cu sediul Băncii Austriaco-maghiare

Clădirea băncii (dreapta), înainte de construirea blocului „Electrica”

Sediul Băncii Austriaco-Maghiare și clădirea sediului „Electricaˮ

Sediul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (stânga), în prezent

 

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin