Blocul pentru care au fost sacrificate ultimele grădini urbane din Mănăştur are nevoie de un mare compromis pentru a se putea ridica pe spaţiul dintre străzile Mehedinţi şi Parâng. Dreptul proprietarului, în cazul de faţă Geromed Delta SA, nu poate fi contestat, dar condiţiile în care se pot ridica construcţiile în oraşul nostru ar trebui să fie bine definite, interesul general, comunitar fiind prioritar celui economic, particular.
Aprilie 2018. În spaţiul public apare proiectul realizat de Trans-Form SRL legat de realizarea unor construcţii în locul grădinilor adiacente străzii Parâng din Mănăştur. Reacţiile virulente şi protestele cetăţenilor din zonă forţează proiectantul să retragă proiectul. În acelaşi timp, activiştii din cartier iau atitudine în mod public:
„După valul de nemulțumiri din partea locuitorilor față de acest proiect, inițiativa noastră (Grupul de iniţiativă pentru Mănăştur – n.r.) a decis să organizeze o dezbatere pe tema noilor construcții din zonă. Noi i-am invitat azi și pe reprezentanții primăriei, Emil Boc, Ovidiu Cîmpean, Gheorghe Şurubaru, Dan Ștefan Tarcea, dar și pe Arhitectul Șef al orașului, Dan-Claudius Pop. Sperăm măcar un reprezentant al municipalității să ne onoreze cu prezența!” Întrunirea desfăşurată în sala mică de la Cinema Dacia aduce alături de cei interesaţi şi specialişti în jurisprudenţă urbană, arhitectură, urbanism, peisagism, legislaţie. Practic, dezbaterea a avut un puternic caracter de workshop, cei prezenţi beneficiind de un adevărat instructaj legat de modul în care cetăţenii se pot implica şi influenţa deciziile administraţiei locale, astfel încât puţinul confort de care beneficiază într-un cartier „îndesit” să se menţină la un nivel acceptabil.
Aprilie-Mai 2021. Asociaţiile de proprietari de pe strada Parâng sunt notificate, conform procedurilor legale, de intenţia şi propunerea documentaţiei de urbanism PUZ, str. Parâng fn.
Astfel, conform documentelor prezentate, proprietarul din acte al terenului, Geromed Delta SA, din Gherla, solicită realizarea unei clădiri mai înalte decât prevăd reglementările în acest moment (Ansamblu cu funcţiuni mixte 3S+P+10E+Eth), în schimb oferind domeniului public spaţiu verde neîngrădit şi reamenajarea zonelor de acces atât auto cât şi pietonal.
Altfel spus, prin aprobarea unui PUZ se pot stabili alţi coeficienţi decât cei deja stabiliţi prin PUG, pentru a se ajunge la un compromis între dorinţa dezvoltatorului şi nevoile zonei. Cei nemulţumiţi de proiectul propus pot trimite observaţiile lor pe adresa de mail registratura@primariaclujnapoca.ro sau se pot adresa Comisiei de Urbanism în calitate de vecini, pentru a formula observaţii şi propuneri argumentate şi unde proprietarul poate răspunde imediat sau i se poate cere aducerea de completări şi studii lămuritoare.
Pentru zona respectivă, situată la 50 m de grădiniţa „Academia Piticilor”, PUG Cluj-Napoca prevede: „Înălţimea maximă admisă a clădirilor se va determina aplicând cumulativ următoarele criterii: (a) pentru clădirile comune înălţimea maximă la cornişă nu va depăşi 12 m, iar înălţimea totală (maximă) nu va depăşi 16 m, respectiv un regim de înălţime de (1-2S)+P+2+M, (1- 2S)+P+2+1R, în acest caz ultimul nivel va avea o retragere faţă de planul faţadei de minimum 1,80 m (…)” şi că „PUZ se va conforma strict reglementărilor PUG şi RLU“.
În fişa proiectului disponibilă pe site-ul primăriei Cluj-Napoca la adresa https://files.primariaclujnapoca.ro/2020/07/02/partea-scrisa.pdf pentru faza de proiectare Plan Urbanistic Zonal se specifică că „Tema-program pleacă de la premiza că UTR UM4 așa cum este el definit prin PUG nu reflectă caracterul zonei.” şi că „Secțiunea 10 din RLU privind regimul de înălțime al constructiilor, observăm că regimul maxim de înălțime este de P+2+R, respectiv de 4 niveluri supraterane. Acestă reglementare pare să nu țină seama de cadrul construit adiacent compus preponderant din clădiri cu P+10, respective 11 niveluri supraterane. Ocuparea prefigurată de către PUG duce din nou cu gândul la un țesut urban pre-modernist, cu ocupări mari la sol și regimuri de înălțime scăzute, în opoziție cu fondul construit existent unde solul este eliberat în favoarea dezvoltării pe verticală.”
Acelaşi document identifică şi „Principalele disfuncţionalităţi: Lipsa circulațiilor auto dimensionate corespunzător; Lipsa acceselor pietonale în zonă; Apropierile abuzive; Lipsa spațiilor destinate altor funcțiuni pe lângă locuire; Lipsa unei relații între cetățeni cu spațiul public şi Reglementarea urbanistică neadecvată zonei.”
Referitor la numărul locurilor de parcare disponibil în zonă, documentul citat relevă: „În cazul desființării celor 341 de garaje, în marea lor majoritate din beton și de mari dimensiuni, estimăm posibilă crearea a 540 de locuri de parcare”. „Pentru fluidizarea traficului din zonă se propune introducerea unor sensuri unice pe Aleea Tazlău și Aleea Parâng precum și reamenajarea a trei intersecții. Intersecțiile vizate pentru reamenajare sunt intersecția dintre str. Tazlău cu str. Bucegi, Aleea Parâng cu str. Bucegi, precum și intersecția dintre str. Parâng cu Aleea Parâng. Pentru o mai bună circulație auto se propune prelungirea Aleei Tazlău până în Aleea Parâng, legătură care lipsește în acest moment. Propunerea majoră cu privire la profilele de drum se referă la profilul Aleei Parâng. Aici se propune desființarea completă a garajelor aflate pe latura de E a aleei și lărgirea străzii la un profil de 13,00m, cu trotuare de 1,50 m pe ambele laturi, pistă de biciclete pe o latură cu lățimea de 1,50 m, parte carosabila cu lățimea de 3,50m și parcări amenajate la sol la 900 pe una din laturi. De-a lungul aleei, parcările vor fi întrerupte și se vor insera arbori”.
În ciuda observaţiilor făcute proiectului anterior, în concluziile acestei cereri aflăm că: „Acest pol – centru de cartier va ocupa o zonă sub-utilizată a cartierului și va fi deosebit prin faptul că nu se va dezvolta de-a lungul unei artere de circulație auto majore, ci va mobila o zonă interioară și va fi accesibil preponderent pietonal“. „Intervențiile propuse traduse în cifre sunt următoarele: 3866,81 mp amenajați ca spații verzi și circulații și donate către domeniul public, respectiv 46,5% din parcela care a generat PUZ – 922 m piste de bicilete amenajate; 1 pod peste pârâul Calvaria; 1 locuri de joacă; 3012,3 mp spații verzi reamenajate; 150 m străzi noi; 750 m străzi existente reamenajate; 2 intersecții restructurate; crearea a 46 de locuri noi de parcare, publice, prin restructurarea unor fronturi de garaje și profile de străzi. Toate propunerile din cadrul PUZ se încadrează și susțin politicile urbane ale autorității publice locale privind creșterea calității vieții prin ameliorarea cadrului construit și descurajarea traficului auto. Punctual, pe parcursul elaborării proiectului au avut loc întâlniri cu echipa care elaborează PUZ Baza Sportivă La Terenuri, aflată în imediata vecinătate, pentru a corela soluțiile și accesibilitatea la niveul catrierului”, aşa se rezumă documentul citat.
În acest document la secţiunea PUZ Parâng Est, se prevede la pct „10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR Regimul de înălțime maxim admis este de 14 niveluri supraterane. Regimul de înălțime nu poate depăși nici una dintre următoarele configurații: 3S+P+10+Eth, 2S+D+P+10+Eth, S+2D+P+10+ Eth, 2D+P+10+Eth (semnificațiile prescurtărilor: S – subsol, D – demisol, P – parter, Eth – etaj tehnic). Înalțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la aticul ultimului nivel neretras, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 36 metri. Înalțimea maximă admisă a clădirilor, măsurată la aticul nivelului retras sau al etajului tehnic, în punctul cel mai înalt, nu va depăși 40 metri.”
Specificând că sublinierile din text ne aparţin şi că am redat fidel elementele citate, considerăm că o analiză realistă a traficului auto în zonă, a necesităţilor cetăţenilor şi a oportunităţii este necesară înaintea aprobării acestui document, fie şi numai pentru a elimina speculaţiile făcute de „răuvoitori” legate de dorinţa de profit cu orice preţ, mai ales că, valoarea locuinţelor în zonă, va creşte inevitabil după realizarea Bazei sportive LaTerenuri.
