Politica în MĂNĂŞTUR – Tinerii contează

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

un editorial de Ioan Bîldea

Chiar dacă la vot nu se înghesuie, cu excepția alegerilor prezidențiale, lăsând impresia că nu sunt interesați de politică, în ultimi ani, tinerii au reacționat atât de hotărât față de unele decizii controversate ale Puterii, încât au reuşit, de multe ori, să schimbe intențiile politicienilor.

Doar că aceste reacții au avut loc în stradă și nu la urne. Strada a fost scena politică a tinerilor în ultimii ani. Au răsturnat guverne, au schimbat cursul alegerilor prezidențiale, au susținut apariția unor partide noi și s-au opus cu toate energiile unor decizii dubioase ale Guvernului. Ba chiar au reușit să forțeze Executivul să-și recunoască greșelile și să-și schimbe intențiile. Deci tinerii contează.

Partidele vechi au simțit că trebuie să atragă cumva acest electorat și au încercat să și-l apropie, promovând persoane tinere pe listele de consilieri sau de parlamentari. Strategia nu prea a avut succes, cel puțin nu în zona urbană și nu pentru partidele ”de dreapta”, care în mod tradițional se bucurau de susținerea generației tinere. În schimb, a avut succes un partid nou înființat, USR, care în doar câteva luni de la formare a reușit să strângă mult peste numărul de voturi necesar unui partid pentru a intra în Parlament, bazându‑se în special pe votul tinerilor din zona urbană.

Chiar dacă, din păcate, se poate con­stata ușor, că odată aleși în poziții publice, indiferent de generație, tinerii, în marea lor majoritate nu ajung să conteze prea mult în deciziile politice, influența tinerilor neînregimentați po­litic va crește. Asta datorită mediului online care permite o comunicare rapidă și o mobilizare aproape instan­tanee, fie împotriva unor decizii poli­tice considerate negative, fie pentru susținerea unor proiecte pe care gene­rația tânără le consideră utile.

Până în 2016, majoritatea tinerilor pro­movați în cadrul partidelor, cu mici ex­cepții, nu au confirmat. Mulți au sfârșit chiar condamnați pentru diverse fapte de corupție. Asta pentru că de cele mai multe ori, liderii partidelor au promovat tineri care s-au remarcat doar prin obediență, apartenență la un grup de interese economice cu beneficii directe pentru un politician sau altul, ori rude apropiate. Rămâne de văzut dacă infuzia de oameni tineri făcută în 2016 în politica românească va schimba ceva și, implicit, percepția publică despre politicienii tineri. Dacă vor dezamăgi, atunci e posibil ca alegerile următoare să aducă sfârșitul unora dintre actua­lele partide parlamentare și vom asis­ta la nașterea altor forțe politice de anvergură, după cum am văzut că se întâmplă în unele democrații occi­dentale.

Indiferent de situație, în anii următori, politicienii trebuie să se obișnuiască cu ideea că tinerii vor conta din ce în ce mai mult în politică. Altfel, cei care nu vor înțelege asta vor fi aspru sancționați electoral.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin