„Noaptea Privighetorilor” în Grădina Botanică, la 130 de ani de la naşterea lui Alexandru Borza

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

„Noaptea Privighetorilor”, 23 mai 2017, cu începere de la ora 18,00, în Grădina Botanică din Cluj, este o acțiune a proiectului „Păsările Clujului prin muzică și tradiție”. Evenimentul este organizat an de an de Biroul Teritorial Cluj al SOR, iar anul acesta foloseşte aceeași rețetă din anii precedenți – un duel între muzicienii din păduri și cei din orașe: păsări cântătoare contra soliști și interpreți de muzică clasică.

„Noaptea Privighetorilor” va începe cu un tur ornitologic ghidat, de la ora 18,00. Participanții pot să vadă și să asculte păsările cântătoare. De la ora 19.00 e programat concertul de muzică clasică, în Grădina Romană. Anul acesta se vor putea asculta piese compuse de Enescu, Ravel, Beethoven, Mouquet, Prokofiev, Mozart, Webern, Dvořák. Vor cânta Eva Butean, Dioszegi Benjamin, Raluca Ilovan, Teodora Buia, Sonia Vulturar, Fodor Lilla, Daniel Demian. Participarea la eveniment este gratuită, dar biletul de intrare în Grădina Botanică costă 6 lei. În caz de vreme nefavorabilă evenimentul se va desfășura în sala Casino din Parcul Central.


În urmă cu 130 de ani, la 21 mai 1887 se năştea Alexandru Borza. Savantul transilvănean şi-a lăsat amprenta nu doar în spaţiul dedicat ştiinţei, dar şi în mediul politic al vremii.

Profesor la Universitatea din Cluj, Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României. A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine. A fost membru fondator al Academiei de Științe din România. Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc. La Cluj a desfășurat o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, conducând Institutul Botanic, Grădina Botanică (care în prezent îi poartă numele) și Muzeul Botanic.

În perioada interbelică a fost președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în anul 1948, după instaurarea regimului comunist în România și desființarea Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către autoritățile comuniste. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurului album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.

Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene.

În 1954 a fost ales președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin