Mănăşturul şi-a format o identitate prin rezistenţă, dar una ce are la bază lupta pentru supravieţuirea comunităţii şi nu ura interetnică, chiar dacă şi aceasta s-a manifestat în anumite momente.
Mănăşturul l-a avut pe Pavel Alb reprezentat la Marea unire de la Alba Iulia, alături de dr. Amos Frâncu, dr. Ioan Giurgiu, dr. Nicodim Cristea şi Iuliu Muja au reprezentat Clujul. În Cluj-Mănăştur s-a format Garda Naţională Română, din 120 de bărbaţi între 25 şi 45 de ani, toţi “unul şi unul”, care menţineau ordinea în cartier, purtând banderolă cu tricolor. Similar, în decembrie 1989, bărbaţii patrulau noapte şi apărau cartierul de „terorişti”.
Mai trebuie menţionat un alt moment important al istoriei, practic debutul Revoluţiei de la 1848 în Transilvania: întâlnirea din Cluj – Mănăştur, din noaptea de 27 spre 28 martie 1848, a tinerilor revoluţionari români: Ioan Buteanu, Florian Micaş (avocat în Cluj), Ioan Suciu, Iosif Hodoş, Oprea Moroianu (cancelişti la guberniul Transilvaniei, în Cluj) şi Alexandru Papiu Ilarian, care au redactat primul proiect de program cunoscut al Revoluţiei Române. Cele mai multe puncte stabilite în acest proiect au fost incluse în Petiţia naţiunii române, adoptată pe „Câmpul Libertăţii” de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi apoi înaintată Dietei Transilvane. La o lună de la întâlnirea din Mănăştur, în noaptea de 26 spre 27 aprilie, fruntaşul revoluţionar român Florian Micaş este arestat în Cluj. Românii din Mănăştur, Feleacu, Baciu şi din alte sate ameninţă că-l vor elibera cu forţa. Sub presiunea acestor ameninţări, avocatul Micaş este dus şi închis la închisoarea din Târgu-Mureş, susţine istoricul Vasile Lechințan.
