„Cine spală oala de mămăligă” scoate untul din actorii Teatrului Național Cluj

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

„Cine spală oala de mămăligă” este una dintre cele mai spumoase comedii din repertoriul Teatrului Național Cluj, o nouă premieră ce intră direct în topul celor mai bune spectacole ale Naționalului clujean.

Piesa ține puțin peste o oră, însă are o durată deosebit de densă, una care nu lasă spectatorul să răsufle decât arareori, reușind să întipărească adânc publicului zâmbetul pe buze și stârnind dese hohote de râs în sală.

Reprezentația are parte de o distribuție aparte, Elena Ivanca și Ioan Isaiu fiind cei doi povestitori care se întrec în a-și interpreta istorisirile folosindu-se doar de recuzita propriei fizionomii, a propriului trup, întrupând pe rând personaje din care intră și ies instantaneu, după cum povestea o cere.

Elena Ivanca e o profesionistă desăvârșită, deja consacrată în schimburile rapide de măști scenice, ea arătându-și măiestria interpretativă și în alte spectacole, precum „Declarație”, în care una și aceeași actriță aduce pe scenă personaje pe cât de diferite, pe atât de pline de substanță și de personalitate.

Ioan Isaiu, care revine, odată cu această piesă, în echipa de actori a Teatrului Național Cluj, e un partener scenic ce se mulează perfect atât pe trama povestirilor, cât și schimburilor de roluri și de replici, cei doi artiști reușind să dea viață unui personaj unic, „Povestitorul”, capabil să creeze o lume teatrală autentică, ce se trăiește parcă într-un illo tempore, într-un timp al poveștilor cu fiice de împărați, un timp mitic plin de umor prin actualizare, prin readucerea sa în prezent, îmbrăcat în expresii moderne, ce stârnesc hazul de necaz.

Cei doi actori îmbracă pe rând haina personajelor principale și secundare, în timp ce unul povestește, celălalt susținând, prin mimică și gesturi, istorisirea, ținând locul personajelor care iau parte la „acțiune”. O „acțiune” uneori de basm, alteori din lumea satului secolelor trecute, cu povești „bătrânești” sau de alcov, câteodată futile, uneori moralizatoare.

Numele piesei sună țărănește, însă sonoritatea rurală nu trebuie să ne inducă în eroare. Spectacolul e unul de un rar rafinament, punându-le în valoare celor doi artiști întreaga recuzită actoricească și sufletească. „Cine spală oala de mămăligă” „scoate untul”din Elena Ivanca și din Ioan Isaiu, aceștia reușind să stoarcă din spectatori amuzament și aplauze paroxistice.

Povestirile cu tâlc culese de Daniel Tiutiu direct de la povestașii din Munții Apuseni, care reprezintă eșafodajul textual al piesei, păstrează pe scena Naționalului clujean graiul specific locului din care acestea au fost salvate de uitare și sunt acompaniate la pian și la flaut de Edith Toth, un al treilea personaj care țese pe scenă un „subtext”, cel al competiției dintre actori, pentru a câștiga inima publicului. Piesa primește, pe alocuri, note de repetiție teatrală, artiștii greșesc replicile în mod voit, pentru a ne rupe din spațiul narativ în care tot ei ne duc și ne seduc, erorile voite fiind menite a ne reaminti că asistăm la un spectacol de storytelling și nu la o șezătoare bucolică. Ruperile dese de ritm și de atmosferă cauzate de acest plan secundar, al metateatrului, sunt o sursă suplimentară de umor, dinamizează și modernizează piesa.

„Cine spală oala de mămăligă” e un spectacol care se adresează atât omului simplu, cât și intelectualului rafinat, atât tinerilor, cât și copiilor sau celor aflați la vârsta celei de-a doua copilării. Poate fi privit ca o simplă comedie, ca un remember folcloric, drept o șezătoare teatrală umoristică, o colecție de pilde de viață sau de glume, drept toate la un loc sau ca orice altceva. Un lucru e sigur: nimeni nu va pleca indispus sau „nerâs” de la acest regal artistic! Dacă ați pierdut premiera, în 29 noiembrie și în 22 decembrie se va mai juca. Nu ratați un bun prilej de a râde pe săturate!

Foto: Nicu Cherciu, Teatrul Național Cluj

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin