3 iunie 2022. A fost dezvelită statuia ”Tatălui” transilvanismului modern, Kós Károly. Desigur, nu pe domeniul public, lucru obișnuit deja în Cluj-Napoca, ci în curtea Bisericii Reformate de pe strada Moților – biserica cu cocoș.
Poate tocmai de aceea n-au fost invitați nici locuitorii de alte limbi, n-au luat parte la festivitate alte porturi populare, decât cele din Țara Călatei, Kalotaszeg, cea mai iubită regiune de către marele transilvan de origine bănățeană prin naștere, dar cu alte rădăcini etnice, regiune din care s-a inspirat mult în dezvoltarea stilului propriu de construcție, stil preluat și dezvoltat, îmbogățit de mulți dintre cei ce au învățat arhitectura de la el.
Pe de altă parte așezarea statuii lui în curtea „bisericii cu cocoș”, „kakasos templom” a fost o idee excelentă, clădirea cu țigle verzi purtând cu mândrie tipicul stilului kósian, fiind una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului nostru.
Iar transilvanismul marelui bătrân este, precum spunea într-unul dintre romanele sale, Az Országépítő [Cel ce-a construit o țară] – pentru că și la litere a fost priceput:
„Ha jó a fundamentum, akkor, ha összedűl is a fal, kicsi dolog felépíteni. Ha kivágod a fát, de ép a gyökere, kinő megint; mert a gyökér a fa és nem a korona.” – „Dacă fundația e bună, chiar de se prăbușește zidul, nu e mare lucru să-l reconstruiești. Dacă tai un copac, dar rădăcina-i trăiește, se va înălța din nou; căci rădăcina e copacul și nu coroana.”
Statuia care îl comemorează pe celebrul arhitect, scriitor și om politic ardelean este opera sculptorului Ádám Farkas.
La ceremonia dezvelirii statuii au participat, printre alții, Zsolt Kerékgyártó, pastorul Parohiei Reformate Cluj-Napoca, Lajos Mile, Consul General al Consulatului General al Ungariei la Cluj-Napoca și Béla Kató, Episcopul Eparhiei Reformate a Transilvaniei.
Legat de biserica cu cocoș, redăm mai jos un fragment din volumul ”Explorăm Clujul Istoric” apărut la Editura Arcadia Media sub semnătura profesorului Vladimir-Alexandru Bogosavlievici:
”Arhitectul originar din Timișoara, Károly Kós, vine cu un nou proiect, într-un stil național secession, executarea revenindu-i tot meșterului János Spáda.
Structura bisericii este asemănătoare unei basilici și este compusă din trei nave: cea centrală mai înaltă, iar cele două laterale, mai mici. În nord e o sală de consiliu, iar din holul de intrare dinspre latura sudică se urcă la tribună și-n turnul bisericii. În partea de sud a construcției sunt două turnuri: cel din est cu ceas cu numere romane, construit pe o bază pătrată, e mai înalt, decât cel vestic care e construit pe un plan circular. Ambele turnuri au scări de acces și sunt acoperite cu țigle de smalț verde. Inițial țiglele trebuiau să fie de culoare roșie, dar erau mai scumpe. Originalitatea construcției constă în elementele arhitecturii populare din zona Călatei folosite de arhitect. Stranele sunt amplasate într-un singur bloc, astfel că sunt accesibile doar din navele laterale. Pe parapetul amvonului observăm simbolul vechi al creștinismului, pelicanul care-și hrănește proprii pui cu sângele și carnea sa, fapt ce se referă la jertfa Mântuitorului pentru noi, oamenii.
De asemenea, pe peretele galeriei e simbolul reînvierii, Pasărea Phoenix. Tavanul e pictat cu motive populare maghiare. Biserica a fost sfințită la 22 martie 1914 de către episcopul vicar Károly Nagy.
Cocoșul de pe vârful turnului Bisericii este amplasat într-un cerc, ceea ce reprezintă perfecțiunea. Totodată cocoșul e și-un simbol creștin, referindu-se la Petru care s-a lepădat de Isus, atunci cocoșul a cântat de trei ori. De asemenea, cocoșul vestește răsăritul soarelui, fiind și un simbol solar. Biserica cu cocoș a fost declarată monument istoric și se află pe lista patrimoniului cultural al României.”
