În prezent, luna Februarie are 28 de zile în anii comuni și 29 de zile în anii bisecți. Dar 30 februarie a fost o dată reală de cel puțin două ori în istorie.
Suedia a adăugat o zi în plus anului 1712, pentru a corecta o eroare calendaristică anterioară. Uniunea Sovietică a adăugat data de 30 februarie calendarului revoluţionar, între 1938-39, în încercarea de a reduce săptămâna la cinci zile lucrătoare şi a face ca fiecare lună să cuprindă câte 30 de zile. Astfel doreau să îmbunătăţească eficienţa muncitorilor prin evitarea întreruperii perioadei de lucru cu o zi liberă. Acest calendar revoluţionar a fost eliminat în 1940, deoarece nu s-a reuşit eliminarea, practic, a tradiţionalei zile de odihnă – duminica.
În secolul al XIII-lea, un critic al Calendarului Iulian susţinea că şi anii bisecţi cuprinşi între 45 îHr şi 8 îHr au avut 30 de zile în luna februarie, pentru a da lunii august aceeaşi durată ca şi lunii iulie. Acest fapt nu a fost însă confirmat de datele istorice.
Un an bisect este un an care conține o zi suplimentară, adăugată pentru a menține anul calendaristic sincronizat cu cel astronomic.
În Calendarul gregorian, fiecare an bisect are 366 de zile, în loc de 365, cât are anul comun, prin extinderea lunii februarie până la 29 de zile. Adăugarea unei zile în plus în calendar, o dată la patru ani, compensează faptul că o perioadă de 365 de zile este mai scurtă decât un an tropical cu aproape 6 ore. Acest calendar a fost folosit pentru prima dată în 1582.
Numărul 2016 împărțit la 4 este egal cu 504, fără rest, ceea ce face ca anul 2016, la fel ca şi anii următori 2020, 2024, 2028 etc, să fie un an bisect.
Chiar dacă 2100 este exact divizibil cu 4, apare o excepție la anii al căror număr este divizibil exact cu 100, dar nu şi cu 400. Astfel se elimină de-a lungul unei perioade de patru secole, 3 zile din posibilii ani bisecţi, tot pentru a corecta diferenţa de timp.
Anul este definit ca durata unei revoluţii a Pământului în jurul Soarelui. În funcţie de punctele de referinţă alese, cel mai des ne referim la anul sideral şi la anul tropic. Vorbind de anul sideral în astronomie, ne referim la perioada orbitală a Pământului, adică la timpul necesar pentru planeta noastră să se întoarcă “în acelaşi loc” în raport cu stelele cu poziţie fixă, de exemplu: Orion apare exact în acelaşi loc pe cer la miezul nopţii o dată la 365,2563 zile. Anul tropic este cel care dă periodicitatea anotimpurilor. În practică, este mai scurt decât cel sideral – 365,2421 zile.
Anul calendaristic foloseşte anul tropic astronomic, astfel că la finalul anului avem aproximativ 6 ore în minus faţă de anul sideral. Modificarea adusă de Papa Grigore al XIII-lea în anul 1582 face ca anii multipli de 100, dar nu şi de 400, să fie bisecţi. Aşa se face că, folosind Calendarul gregorian, anii 1900 şi 2100 nu sunt bisecţi, dar 1600, 2000 şi 2400 sunt.
Anul, aşa cum îl socotim astăzi după Calendarul gregorian, durează în medie 365,2425 zile şi rămâne în urma anotimpurilor cu aproximativ 3 zile la 10.000 de ani.
