În rândul oamenilor de afaceri se manifestă o îngrijorare crescută, generată de măsurile de relaxare fiscală, dublate de modificările aduse salariilor. Astfel, chiar dacă în intenţia guvernanţilor aceste măsuri – reducerea TVA la 19%, eliminarea unor taxe şi impozite, creşterea salariului minim pe economie începând cu 1 februarie – ar trebui să ducă la o creştere a consumului şi la susţinerea economiei, cei mai mulţi se tem de presiunea pe care o va genera creşterea salariului minim şi de posibila creştere generală a preţurilor, un efect de bumerang pentru nivelul de trai al populaţiei şi pentru profiturile companiilor. Stabilirea plafonului de 450.000 lei până la care nu se plăteşte impozit la vânzarea imobilelor este o altă măsură asupra căreie există temerea unui curent speculativ prin reapariţia samsarilor de apartamente. Aceştia vor cumpăra de pe piaţă şi după o minimă modernizare vor revinde, ridicând preţul imobilelor şi producând o creştere artificială a valorilor pe piaţa imobiliară, efect ce se va răsfrânge direct asupra cumpărătorilor prin limitarea posibilităţilor de achiziţie.
Într-o postare pe populara reţea de socializare Facebook, avocatul și conferențiarul Ciprian Păun, specializat pe drept fiscal, evidenţiază principalele efecte ale măsurilor de relaxare fiscală propuse de Guvernul Grindeanu:
„Ridicarea plafonului pentru definirea microîntreprinderilor şi scăderea ratei procentuale creează un efect deosebit de important pe zona de business. În primul rând generalizarea impozitului pe venit în detrimentul celui pe profit arată o realitate cruntă. Contribuabilul român îşi majorează artificial cheltueilile şi ANAF are probleme mari de demonstrare a fictivităţii acestora. Sistemul creat prin Ordonanţă transformă România într-o oază fiscală, interesantă pentru investitori. De unde se va finanţa bugetul? Din împrumuturi! Rata de îndatorare a României este încă foarte mică, raportată la media europeană. Impozitarea suplimentară a salariilor mari nu va afecta mediul de business. În acest domeniu, vom asista la o migrare a veniturilor nete dinspre salariu spre o structură combinată de tip salariu şi factură de pe microîntreprindere. Vom avea un număr de circa 6.000 de bugetari care vor avea scăderi de venituri nete, bugetari din domeniile justiţiei, învăţământului superior, armatei şi ordinii publice şi managementului companiilor publice. Statul va obţine mai puţini bani de la cei 6.000 de bugetari cu salarii mari decât obţine acum de la cei 31.000 în sistemul actual. Cei 25.000 de salariaţi din zona privată vor migra spre zona de impozitare a companiilor. Pentru cei care câştigă circa 16.000 de lei pe lună scăderea veniturilor nu va fi dramatică. Rămâne în discuţie problema lipsei de predictibilitate a sistemului fiscal. Renunţarea la impozitul pe venit din vânzarea imobilelor va genera un aflux al dezvoltărilor imobiliare «pe persoana fizică». În sine, măsurile fiscale vor creşte veniturile nete ale contribuabililor şi vor scădea încasările bugetare, dar vor genera o creştere economică de minim 4 % în 2017 bazată de un consum în creştere. Există riscul creşterii inflaţiei în acest context. Problema impozitării muncii ca şi temă generală nu a fost abordată de guvernul Grindean”.
