Şi Mănăşturul a luptat pentru tricolor

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

Astăzi sărbătorim Ziua Drapelului Național, zi cunoscută şi ca Ziua Tricolorului. Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi a fost instituită pentru a marca data de 26 Iunie 1848, când guvernul a hotărât că tricolorul – roşu, galben şi albastru – reprezintă steagul Ţării Româneşti.

  • În 1834, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”. Steagul destinat corăbiilor civile avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național, cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revoluţiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în Ţara Românescă, în prima zi a victoriei revoluției, 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

În legătură cu arborarea drapelului tricolor în 1848, trebuie menţionat un moment important al debutului Revoluţiei în Transilvania: întâlnirea din Cluj–Mănăştur, din noaptea de 27 spre 28 martie 1848, a tinerilor revoluţionari români: Ioan Buteanu, Florian Micaş (avocat în Cluj), Ioan Suciu, Iosif Hodoş, Oprea Moroianu (cancelişti la guberniul Transilvaniei, în Cluj) şi Alexandru Papiu Ilarian, care au redactat primul proiect de program cunoscut al Revoluţiei Române. Cele mai multe puncte stabilite în acest proiect au fost incluse în Petiţia naţiunii române, adoptată pe „Câmpul Libertăţii” de la Blaj din 3/15 Mai 1848 şi apoi înaintată Dietei Transilvane.

La o lună de la întâlnirea din Mănăştur, în noaptea de 26 spre 27 aprilie, fruntaşul revoluţionar român Florian Micaş este arestat în Cluj. Românii din Mănăştur, Feleacu, Baciu şi din alte sate ameninţă că-l vor elibera cu forţa. Sub presiunea acestor ameninţări, avocatul Micaş este dus şi închis la închisoarea din Târgu-Mureş, susţine istoricul Vasile Lechințan.

  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționată lozinca: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. Decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu…“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se, astfel, regulilor respectate de steagurile europene.
FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin