Misiune dificilă pentru juriul Premiilor Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

Vasile Igna, Constantin Cubleșan și Cseke Péter sunt câștigătorii Premiilor Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2019.

Juriul format din Ștefan Borbély (preşedinte), Diana Adamek, Răzvan Voncu, Andrei Moldovan și Victor Cubleșan a acordat Premiul Lucian Blaga, Premiul Mircea Zaciu și Premiul Bretter György la categoria Cartea anului, precum și două premii pentru debut.

Pentru prima oară în ultimii ani, omul de afaceri Remus Pop n-a mai oferit tradiţionalele Premii Mongolu, din cauza dificultăţilor economice şi financiare impuse de epidemia Covid-19.

Juriul apreciază într-un comunicat transmis presei că: „Secțiunea de DEBUT, cu două premii alocate, s-a dovedit a fi generoasă în oferte, juriul având de ales între Un an crescut la loc (Dan Breaz), În căutarea Crăciunului (Antonia Suciu), Re(bel)iunea vampirilor, de Iasmina-Katia Oțoiu, Salata de cuvinte a Sandrei Cibicenco şi studiosul Constantin Tonu, cu volumul tematic Deșertul în literatură.

Explorarea volumelor din secţiunile literare tradiţionale s-a constituit într-un periplu printre cărți valoroase, contrastante și adeseori foarte diferite. Am consemnat, aşadar, un volum foarte interesant de interviuri cu Alexandru Vlad (Daniel Moșoiu, Acordul fin. Convorbiri cu Al. Vlad), un reportaj de călătorie chilian (Doina și Ilie Rad, O călătorie la capătul lumii), un provocator şi polemic studiu de caz semnat de Laszlo Alexandru (Cum se inventează un huligan. M. Sebastian ziarist la Cuvântul) sau o concentrare de studii, eseuri și cronici literare, Geometrizările Constantinei Raveca Buleu.

Secţiunea de CRITICĂ a inclus multe titluri incitante, asupra cărora juriul a poposit îndelung, de la prezențele, clasice deja, ale lui Mircea Popa (Lucian Blaga prin cenușa veacului) sau Mircea Tomuș (Romanele eternului feminin), de la Constantin Cubleșan (cu două volume depuse, Poeții Stelei, respectiv Poezia de zi și noapte), la Aurel Rău (Cântece de Stea). Li s-au adăugat: o avizată lucrare de teatrologie (Anca Hațiegan, Dimineața actrițelor), câteva foarte serioase monografii (Angela Martin, Augustin Buzura; Titu Popescu, Adrian Popescu; Doina Rad, Ștefan Fay) ca şi o colecţie de studii documentare (Icu Crăciun, Liviu Rebreanu între contemporanii săi).

Pe Ion Pop juriul l-a regăsit acum nu în calitate de critic, ci în aceea de poet, cu Lista de așteptare, volum care, printre cele de POEZIE, s-a aflat la concurenţă cu Periscopul lui Vasile Igna, cu Elefanții pe linia de tramvai (Ovidiu Pecican), cu volumul carceral Câte o carte poștală pe lună, publicat de Andrei Gazsi, cu Pereții lui Alice Valeria Micu sau cu Pasajul lui Andrei Zanca. Chiar și parodiile, prin cele două volume spumoase depuse de către Lucian Perța (Auleo, ce ploaie vine de la Cluj…! și Parodicește câțiva pași prin poezia de la Iași), au plasat foarte sus ștacheta valorică, unii jurați fiind de părere că sunt destule cazuri în care parodia se dovedeşte a fi mai bună decât originalul.

Secţiunea de PROZĂ a fost marcată de volumul Uscătoria de partid al incisivului Radu Ţuculescu, de Cornel Udrea (Chiar el a spus cu mâna lui), care a dovedit o constanță de invidiat într-un gen în care este deja bine cunoscut, de un prolific și fermecător Constantin Cubleșan (Femei, femei, femei), dar și de un inedit volum de Mihai Măniuțiu (Filip și întunericul). Nu mai puțin incitante au fost prozele semnate de Andrea Hedeș (Povești de pe malul celălalt) sau cele ale lui Al. Jurcan (După ce mă ucizi, stinge lumina).

Sergiu Pavel Dan (Cinci revoluții) a propus un eseu istoric cu idei de mare actualitate, însă, la secţiunea ESEU, s-au distins cele două volume foarte serioase și aplicate semnate de Ștefan Bolea (Existențialismul, azi, respectiv Jung și filosofia umbrei).

Nu mai puțin importantă a fost secțiunea de TRADUCERI, unde am regăsit patru translatori constanţi şi harnici, cum sunt Gabriela Lungu (cu o carte de Rosa Ventrella, Povestea unei familii perfecte, alta de Matteo Strukul, Giacomo Casanova), Sanda Tomescu-Baciu (cu Maja Lunde, Istoria albinelor) sau Ioan Milea (cu patru transpuneri depuse). Însă, marele eveniment al anului l-a reprezentat la această categorie transpunerea Trilogiei transilvane a Contelui Bánffy Miklós, realizată de Marius Tabacu (3 volume), care a aşteptat peste 60 de ani pentru a fi oferită cititorilor români.

Cărțile în limba maghiară au fost jurizate de către Balázs Imre József şi Karácsonyi Zsolt.

Ţinând cont de restricţiile, deja amintite, ale Statului Uniunii Scriitorilor, finalizarea deliberării a fost ingrată, întrucât juriul s-a văzut nevoit să renunţe la defalcările pe genuri. Nominalizate valoric fiind toate volumele menţionate mai sus, juriul a decis, în cele din urmă, să acorde următoarele premii:

  • Cartea anului (Premiul Lucian Blaga): Vasile Igna, Periscop, Editura Cartea Românească (poezie)
  • Cartea anului (Premiul Mircea Zaciu): Constantin Cubleșan, Poeții Stelei 70, Editura Școala Ardeleană (critică literară)
  • Cartea anului (Premiul Bretter György): Cseke Péter, Az emlékezet feltámasztása (Resuscitarea memoriei) , Editura Magyar Napló, Budapesta (eseu)

Au fost acordate două premii pentru debut:

  • Premiul Ioana Em. Petrescu: Sandra Cibicenco, Salata de cuvinte, Editura Charmides
  • Premiul Marian Papahagi: Constantin Tonu, Deșertul în literatură, Editura Limes”.
FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin