Mihai Prodan, mănăştureanul care în mod curent publică pe site-ul Actual de Cluj, ne plasează în cartea recordurilor naţionale prin câteva elemente demne de reţinut.
(Puteţi completa lista printr-un comentariu pe pagina de facebook a site-ului Buletin de Mănăştur).
Cartierul Mănăștur poate fi vizitat ca la muzeu: adună pe cele câteva coline ale sale nu doar cea mai mare stradă din oraș, dar și cea mai haotică – precum și cea mai veche biserică încă activă.
Mănășturul e, incontestabil, cel mai mare cartier al Clujului. Nu are 100.000 de locuitori, așa cum se acreditează, ci aproximativ 80.000 – dar chiar și așa, această cifră înseamnă o cincime din întreaga populație a Clujului.
Pe una dintre colinele sale, șerpuind în formă de S, găsim și cea mai aglomerată – și mai mare – stradă din întreg orașul. Strada Mehedinți, ce pornește de lângă complexul comercial Big, formează un S șerpuind și se termină la intersecția cu strada Câmpului, e cea mai mare din oraș. Aici locuiesc nu mai puțin de 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă statistic că fiecare al 30-lea clujean locuiește pe această stradă. Problema, în cazul acesteia, e că strada nu e lungă așa cum poate v-ați aștepta, ci destul de scurtă și strâmtă. Cei 10.000 de clujeni ce locuiesc aici stau în blocuri cu două scări și zece etaje – adică 120 de unități locative în cele peste zece D-uri și nu mai puțin de 132 de apartamente în C-uri. Dacă adunăm acestora și aleile care brăzdează strada șerpuindă, numărul de 10.000 de locuitori – adică o stradă de talia unui orășel cum ar fi Huedinul – nu mai surprinde. Acuta criză de locuri de parcare creată de spațiul mic în care locuiesc cei 10.000 de mănăștureni de pe Mehedinți e însă altă discuție.
Mănășturul se poate lăuda și cu cea mai veche biserică încă activă din întreg orașul. Ați ghicit, e biserica Calvaria, ce a trecut printr-o istorie tumultoasă până astăzi dar care a găzduit slujbe religioase aproape neîntrerupt încă din secolul 10 – adică de mai bine de un mileniu. A fost pe rând biserică benedictină, iezuită, protestantă, catolică, greco-catolică, ortodoxă și romano-catolică.
În topul „celor mai” din Mănăștur mai putem găsi și cea mai mare zonă de recreere sportivă din întreg orașul, din păcate acum dărăpănată pe fondul dezinteresul autorităților. Vorbim despre terenurile de sport dintre străzile Parâng și Mehedinți, amenajate o dată cu cartierul pe terenuri ce au fost, după Revoluție, revendicate și apoi retrocedate – ceea ce explică și faptul că acum sunt aproape inutilizabile și dărăpănate. Dacă ar putea fi folosită la capacitatea sa inițială zona „La terenuri” așa cum e ea cunoscută între mănăștureni ar număra două terenuri de fotbal, nu mai puțin de cinci terenuri de baschet, alte patru de tenis şi unul de volei, în total nu mai puțin de 12 terenuri de sport, plus locuri de joacă și de relaxare. Prin comparație, un alt campus sportiv de amploare, Parcul Babeș – de altfel singurul parc din Cluj în care plătești ca să poți intra – are, de toate, 18 terenuri. Dar parcul e dedicat sportivilor, în special studenţilor de la facultatea de educație fizică și sport ai UBB. Și clujenii le pot folosi, dar numai dacă le rezervă în prealabil și achită o taxă.
Mănășturul se poate „lăuda” și cu cea mai haotică stradă a orașului. Mulți ar spune că titlul e disputat de Bună Ziua, dar în cartierul respectiv ilegalitățile și anomaliile urbanistice sunt împrăștiate pe o suprafață vastă, în vreme ce în Mănăștur acestea pot fi găsite pe o singură stradă: blocuri între case, duplexuri între blocuri, străzi înguste de trei metri ori private și închise, vile lângă blocuri ilegale, case înșiruite transformate în blocuri și așa mai departe – toate pot fi găsite aici, pe strada Câmpului. De altfel e de notorietate în presa locală cazul unei străzi secundare, perpendiculară pe strada Câmpului. Pe această stradă, Ștefan Meteș, au răsărit patru blocuri. Riveranii ce locuiau în casele de pe Meteș înainte de apariția acestor blocuri au obținut în instanță dreptul de a închide accesul rutier spre cele patru blocuri.
Ca o mențiune demnă de remarcat, tot în Mănăștur putem găsi și cea mai mare ruină post-decembristă din oraș. Pe dealul Colina, în capătul cartierului, ruina unui fost viitor spital cu cinci nivele zace în uitare de aproape 20 de ani.
