„La Serva Padrona”, prima operă comică din istorie, va putea fi savurată la Academia de Muzică, în data de 16 noiembrie

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

În data de 16 noiembrie, de la ora 19, clujenii sunt invitați la o jucăușă reprezentație de operă comică în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Fiind vorba despre un spectacol studențesc, acesta este prin definiție gratuit, însa interpretarea și implicarea tinerilor artiști, aflați la început de drum,vă vor surprinde prin energia, imaginația și buna dispoziție pe care le veți regăsi în dinamismul șiîn jocul lor teatral.

Opera bufă„La serva padrona”, de Giovanni Battista Pergolesi (1710 – 1736), după un libret de Gennaro Antonio Federico, inspirat de piesa lui Jacopo Angello Nelli, durează doar 45 de minute și inițial a fost prezentată ca intermezzo pentru opera seria “Il prigioniero superbo”, tot de Pergolesi, ambele cu premiera pe 5 Septembrie 1733.  Opera Seria „Il prigioniero superbo” nu a avut succes în contextul epocii sale și nu este nici în zilele noastre un titlu recunoscut în repertoriul universal de operă.   Datorită subiectului savuros, care a răspuns tendințelor epocii, a construcției fine a personajelor și a muzicii vivante, mai aproape de spiritul popular italian, „La Serva Padrona” a devenit operă de sine stătătoare, dând  startul unui nou gen – opera comică italiană. Importanța sa în istoria operei nu poate fi trecută cu vederea, fiind obiectul disputei din  „Querelle des Bouffons” (Războiul actorilor comici), care a avut loc la Paris între anii 1752 și 1754 (controversa privea calitățile operei italiene și a celei franțuzești, implicând adepți și susținători ai noului gen italian aflat în dezvoltare, în opoziție cu cei cu o viziune mai naționalistă și tradițională).

Lucrarea prezintă personaje, mentalități și tendințe pe care le veți recunoaște ca tipar într-o multitudine de lucrări muzicale și literare ulterioare de referință („Nunta lui Figaro”, „Bărbierul din Sevilla”, „Avarul” de Moliere etc.), dar și un subiect universal valabil, lupta personalităților puternice pentru dominare, dublată de veșnicul război de interese al sexelor.

Foarte aproape încă de spiritul secolului al XVII–lea, personajele sunt inspirate de tipologii din commedia dell’arte, cărora li se adaugă un plus de naturalețe și de personalitate, renunțându-se la măști.  Serpina este o versiune mai cocheta a celebrei Colombina, Uberto, un Pantalone mai tânăr și complex, Vespone, un Arlecchio în gesturi și Brighella în apucături, iar, în partea a doua, apare nimeni altul decât Il Capitano, numit aici Căpitanul Furtună.

Subiectul operei

Uberto, un burlac bătrân, este nervos și supărat pe servitoarea sa, Serpina, pentru că nu i-a adus ciocolata din ziua respectivă. Serpina a devenit atât de arogantă încât se crede stăpâna casei. Într-adevăr, când Uberto cere să i se aducă pălăria și bastonul, Serpina îi interzice să iasă din casă subliniind că ea știe cum este mai bine și trebuie să fie ascultată.Ajuns la capătul răbdării, Uberto îi cere servitorului, Vespone, să-i găsească o soție, pentru a se putea descotorosi de Serpina. Însa Serpina, neintimidată de această amenințare, complotează cu Vespone și îl convinge să o ajute să-l manipuleze pe Uberto în a o lua pe ea de soție. Ea îl anunță pe Uberto că se va căsători curând cu un militar pe nume Tempesta (Furtună), părăsind astfel casa stăpânului, și își cere scuze pentru comportamentul său supărător de până atunci.  Vespone, deghizat ca Tempesta, apare și, fără a scoate un cuvânt, cere 4000 de coroane drept zestrea Serpinei. Uberto refuză să plătească o asemenea sumă și Tempesta îl amenință că fie plătește, fie chiar el o ia pe fată de soție. Constrâns de împrejurări, Uberto acceptă propunerea de a se căsători cu Serpina. Atunci Serpina și Vespone își demască trucul, dar Uberto realizează că este deja prea târziu, odată ce și-a dat cuvântul. Astfel, cei doi se căsătoresc și Serpina devine stăpâna casei.

Dar, totuși: de ce Uberto permite să se întâmple toate acestea? Este într-adevăr atât de slab și naiv?

Proiectul „La Serva Padrona”

Proiectul „La Serva Padrona”, sprijinit de Arkada Dance & Art Projects, a fost prezentat inițial în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, ca spectacol – examen de licență al absolventei Ada Caraba(promoția 2016).

Participanții sunt studenți sau absolvenți ai Academiei de Muzică, aflați la început de cariera, mai puțin interpretul rolului Vespone, care provine din cadrul Facultății de Teatru și Televiziune.

„Rezultatele bune, care au avut ca produs final un spectacol de impact cu multă veselie și pasiune, ne-au încurajat să continuăm să promovăm spectacolul pentru a-l relua cu cât mai multe ocazii. Am avut bucuria de a fi invitați în cadrul unui interviu la TVR Cluj, la evenimentul “Cluj Never Sleeps”, la zilele Academiei de Muzica „Gh. Dima”, la “Opera Fringe Festival” București și, cu acest prilej,  în cadrul programelor promovate de Academia de Muzica “Gheorghe Dima”.

O parte din membrii distribuției inițiale au fost înlocuiți odată cu ascensiunea acestora în carieră. Ne bucurăm pentru colegii care ocupă deja posturi de profesioniști: soprana Paula Iancic – Bayerische Staatsoper Germania; actorul Ciprian Valea – Teatrul Național Timișoara, Mela Music Festival (UK); pianista Renata Burcă – Opera și Teatrul Național Român din Cluj-Napoca, Liceul Elf, Royal School Transylvania”, a explicat Ada Caraba, pentru Buletin de Mănăștur.

 

Distribuția

Uberto – Sami Barani

Este student în anul III în cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și absolvent al  Liceului de muzică „Tudor Jarda” din Bistrița – Năsăud.„La Serva Padrona” a reprezentat un proiect provocator pentru el, fiind și primul de acestă dimensiune. În ciuda faptului că este la început de drum, Sami Barani a înregistrat rezultate excelente îndeosebi la nivel de interpretare teatrală, dovedind astfel un potențial deosebit.

Serpina – Alina Maria Grigore

Absolventă a Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, Alina Maria Grigore s-a stabilit în Cluj-Napoca în anul 2013. A activat, în calitate de colaboratoare, în corul Operei Naționale Române, iar în anul 2017 a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, secția Canto. Este pasionată de artă, literatură, filosofie, scriere creativă, fotografie și sport, însă nimic nu o împlinește mai mult ca scena teatrului liric pe care evoluează cu plăcere și dăruire.

Vespone –  Bogdan Sălceanu

Bogdan Sălceanu este student al Facultății de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca. Tânărul „Bobo” este un cunoscător al studiului Commedia Dell’Arte și un interpret al personajului Pulcinella. Cunoștințele și abilitățile lui de Zanni, dar nu numai, îl încadrează foarte bine în rolul lui Arlecchino. Pasionat de arta improvizației și mereu entuziasmat în a produce comicul, așteaptă cu nerăbdare a-și face apariția în rolul lui Vespone, în ipostaza de Arlechino și în personajul Capitano.

Pian și pregătire muzicală (Adelina Sabău)

Adelina Sabău este studentă în anul III la Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la catedra lect. univ. dr. Horváth Edit. Tânăra a susținut numeroase recitaluri în diverse orașe ale țării (Bârlad, Brașov, București, Tescani, Sinaia, Alba-Iulia, Bacău, Cluj) și a participat la numeroase concursuri naționale și internaționale, atât în țară, cât și în străinătate. De asemenea, a participat și la masterclass-uri susținute de pianiști precum: Viniciu Moroianu, Melinda Lee Masur, Vlad Iftinca etc. Tânăra a susținut și o serie de concerte alături de orchestra Filarmonicii ”Mihail Jora” din Bacău, mai întâi în cadrul concertelor cu elevii, iar apoi ca și solistă – în 2013 și 2014.

Regia & coordonarea proiectului (Ada Caraba)

Absolventă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, masterandă a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor și actuală doctorandă cu teza „Marketing-ul produsului artistic”, Ada Caraba îmbinădimensiunea antreprenorială cu cea artistică, implicându-se în diverse proiecte și activități de colaborare, inițiere și dezvoltare a inițiativelor artistice diverse.

Printre cele mai relevante experiențe ale sale pot fi menționate activitatea în cadrul Operei Naționale Romane din Cluj-Napoca și colaborarea cu teatrul independent WHAT Theatre din Wellfleet Massachusetts SUA.

După 7 ani de experiență ca manager, instructor și coregraf al școlii de dans Brillante Dance Studio, Ada Caraba a lansat inițiativa Arkada Dance & Art Projects, un context de desfășurare a multiplelor cursuri și proiecte  artistice în Cluj Napoca, în completare cu teza sa de doctorat.

“La Serva Padrona” a fost prima sa regie de operă independentă, integral prezentată inițial la spectacolul – examen de licență în cadrul Academiei de Muzică „Gheorge Dima”, sesiunea iunie 2016.

Viziunea Regizorală

„Am încercat să păstrez cât mai fidel partitura, viziunea și spiritul epocii, pornind de la principiul că opera are misiunea de a păstra și  readuce la viață contextul epocii pe care o reprezintă, în ton cu  sensul intenționat de compozitor.

Personajele sunt completate cu mai mult realism și complexitate psihologică. Daca aparent cădem în capcana de a crede că Serpina este geniul viclean care «învârte» lucrurile, la o privire mai atentă observăm că ea nu face decât să răspundă ipocriziei lui Uberto, care se teme sa-și asume sentimentele sale reale față de ea.

Astfel, întregul subiect se concentrează în jurul constrângerii lui Uberto în scopul de a-și recunoaște adevăratele sale sentimente, pentru a i se întări încrederea că este o decizie buna și pentru a i se da pretextul de justificare a presupusei căsătorii față de societate și față de propriile sale temeri.

Totodată, am urmărit să reduc distanța dintre public și artiști, încurajând o interpretare mai integrativă în cazul personajului Vespone. Spectacolul include câteva scurte ieșiri din cadrul scenic al acestui personaj. Vespone este un martor tăcut al relației Uberto-Serpina, la fel ca publicul, iar complicitatea dintre aceste două entități este, desigur, firească.

În ton cu stilul epocii, Pergolesi a folosit instrumentele teatrale comune perioadei respective, împrumutând într-un mod subtil avantaje și trăsături ale tipologiilor mult îndrăgitei commedia dell’arte, care făceau deliciul publicului italian, pe care le-a promovat astfel peste hotare.

Uberto, Serpina și Vespone sunt, la rândul lor, varietăți ale tipologiilor din commedia dell’arte, care au renunțat la mască și au adăugat o nuanță psihologică și personalizată personajului inițial”, a explicat Ada Caraba, pentru Buletin de Mănăștur.

Care este masca din spatele «măștii» fiecărui personaj veți putea descoperi în cadrul spectacolului din data de 16 noiembrie, la care sunteți invitați cu sufletul deschis și cu poftă de a savura o operă de referință pentru istoria lirică.

 

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin