„Explorăm Clujul istoric cu «BOGO»” – Obeliscul Carolina

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin

Obeliscul Carolina este un monument care astăzi se află în Cetatea Veche a Clujului. Este primul monument laic al oraşului. A fost ridicat la începutul secolului al XIX-lea, în plină perioadă habsburgică. Obeliscul, un monument cu vârf ascuţit, ridicat de obicei de egipteni ca o reprezentare a razelor zeului Ra, este ridicat de clujeni în cinstea vizitei unui împărat. În fapt, este prima vizită a unui împărat pe malurile Someşului Mic, un popas făcut în cadrul unui „turneu” prin Transilvania, după războaiele cu Napoleon, pentru că aveau de a face cu o stare destul de precară în Marele Principat al Transilvaniei. Cheltuielile de război secătuiseră vistieria, regiunea era lovită şi de o secetă, deci erau probleme economice majore.

Împăratul, însoţit de Carolina Augusta, a vizitat Transilvania, intrând în Cluj în data de 18 august 1817, prin Poarta străzii de mijloc, situată în acea vreme în zona Cercului Militar de astăzi, fapt evidenţiat pe unul din pereţii obeliscului – aripa de est. Împărăteasa, numită şi mama săracilor, era foarte iubită de popor pentru acţiuniile sale caritabile. Francisc I, o fire destul de slabă, nu era un personaj popular, astfel că în memoria locuitorilor oraşului monumentul a rămas cu numele împărătesei. Aceasta a donat, în plus, bani unei capele ce se află astăzi la confluenţa străzii Coşbuc cu Calea Moţilor, numită de vechii clujeni Augusteum. Vizita împăraţilor este marcată de participarea, în data de 20 august, la o liturghie în Biserica Sf. Mihail, fiind ziua Sf. Ştefan. Mesa respectivă a o fost urmată de prezidarea unei şedinţe a Guberniului Transilvaniei, iar împărăteasa a vizitat un spital, Sf. Elisabeta, ce aparţinea confesiunii romano-catolice şi franciscanilor de gradul III, patronat de măicuţe. Deşi unii istorici consideră că nu a existat un spital în această zonă decât mai târziu în epocă, alţii consideră că acesta era prezent sub forma unui lazaret servit de către călugăriţe. Vizita s-a încheiat în 28 august, când cuplul imperial a plecat din Cluj pe Poarta Turzii, poartă care se afla în dreptul Universităţii de astăzi.

Vizita aceasta a marcat profund locuitorii  oraşului şi la iniţiativa primarului Samuel Pall s-a propus ridicarea unui monument, la numai un an de la data vizitei. Construirea a fost marcată de o lipsă a fondurilor. După propunere au urmat cinci proiecte care au fost înaintate şi guberniului, şi curţii imperiale, astfel că baza acestui obelisc s-a pus în 1822, în octombrie. După cum se poate vedea şi în unele poze vechi, el a fost iniţial amplasat în Piaţa Unirii, între biserica Sf. Mihail şi Banca Naţională. De ce a fost mutat? Tocmai din cauza construcţiei ansamblului ecvestru al lui Matia Corvin şi al căpeteniilor sale, pentru a se crea un spaţiu mare care să evidenţieze acest monument. Obeliscul a fost mutat în primăvara anului 1899 şi de atunci primeşte şi numele Carolina, alături de numele Pieţei Carolina.

Problemele pecuniare şi-au pus amprenta asupra ritmului construcţiei. Cu sprijinul unui procuror al Clujului, un om înstărit, un extraordinar orator, Topler Imre, ce a oferit o sumă substanţială, 16.000 de florini, în încercarea sa de a primi titlu de baron, de nobil, este angajat un specialist de la Viena, Joseph Klieber, care va decora aceste basoreliefuri. Iniţial, lucrarea a început-o un meşter local, Csürös  Antal. Să remarcăm după aceste nume că majoritatea locuitorilor la început de secol XIX erau de etnie maghiară, cei de etnie germană se împuţinaseră, populaţia românească era într-un procent mai mic şi, în general, aveau activităţi rurale şi erau situaţi în jurul Clujului, dar fără a lipsi din viaţa oraşului.

Monumentul are un postament pe patru stâlpi, o cornişă şi după cornişa respectivă urmează obeliscul propriu-zis. Are o înălţime de 10 metri. Pe latura de est, într-un medalion realizat din marmură, e reprezentat cuplul imperial, împăratul Francisc I şi împărăteasa Carolina. Topler Imre comandă special la Viena realizarea portretului imperial, nefiind mulţumit de prima imagine reprodusă de Sámuel Nagy, după cum a comandat și refacerea vulturilor ciopliţi de către Csürös Antal. Vulturii realizaţi din calcar, simbol imperial, au în cioc lauri realizaţi din fier forjat. Vedem, de asemenea, intrarea cuplului imperial pe poarta străzii de mijloc: se vede trăsura cu coviltir, şase cai, cuplul imperial, garda de dragoni şi de husari şi populaţia Clujului. Remarcaţi că nu existau fotografi la început de secol XIX, astfel că în acest basorelief poate fi observată  moda de atunci a clujenilor, îi reprezintă pe cei bogaţi.

Pe partea opusă e un alt basorelief foarte important, ce relevă vizita împăretesei Carolina la acel spital ocrotit de ordinul Sf. Elisabeta. Îl vedem în acea scenă pe împăratul Francisc I, cu joben, într-un frac mai scurt, în spatele lui este primarul Clujului, iar în faţă, la picioarele Carolinei Augusta, în genunchi, este o femeie sărmană care este miluită de către împărăteasă. Aici se vede un lucru interesant – un felinar, care în momentul vizitei cuplului imperial nu avea cum să existe, pentru că oraşul nostru a fost iluminat, bineînţeles, cu petrol la început, numai din anii 1825-1826. Acesta (felinarul) e o inovaţie a lui Joseph Klieber, dată fiind perioada relativ scurtă petrecută între vizită şi introducerea iluminatului public.

Pe partea de nord avem inscripţia în limba latină a vizitei care marchează Clujul liber şi anul 1817 – RIDICATĂ ÎN ONOAREA MILOSTIVULUI PREAFERICITULUI ȘI GLORIOSULUI FRANCISC I ÎMPĂRAT AL AUSTRIEI, REGE AL UNGARIEI ȘI CEHIEI, MARE PRINCIPE AL TRANSILVANIEI ȘI A PREASLĂVITEI ÎMPĂRĂTESE CAROLINA AUGUSTA CARE AU BINEVOIT SĂ VIZITEZE MARELE PRINCIPAT AL TRANSILVANIEI ȘI CAPITALA ACESTUIA ÎN ANUL DOMNULUI 1817 DE CĂTRE ORAȘUL LIBER REGESC AL CLUJULUI CU CEL MAI MARE DEVOTAMENT.

Pe partea opusă avem stema oraşului, stema originală din 1377, cu cele trei turnuri cilindrice. Ce înseamnă aceste trei turnuri? Înseamnă oraş liber regesc, e imaginea porţii principale de intrare în oraşul vechi. Cununa de lauri e o adăugire din secolul al XIX-lea, nu face parte din stema de la 1377.

După 14 ani de la vizita imperială, monumentul este inaugurat în data de 4 octombrie 1831, pentru că 4 octombrie coincide cu sărbătoarea Sf. Francisc şi, bineînţeles, onomastica împăratului Francisc I. Obeliscul acesta este singular în Transilvania şi este primul monument laic din Cluj.

Facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinFacebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedin