Casa în care s-a născut Matia Corvin este, într-adevăr, cea mai veche construcţie din Cluj, dacă vorbim de casele de locuit. „Casa Matia” îşi trage numele de la marele rege. Iar numele regelui vine din confesiunea catolică, unde apostolul Matia, cel care l-a înlocuit pe Iuda, este serbat în 24 februarie. Dată fiind ziua de naştere a marelui rege – 23 februarie 1443, numele după apostol era o alegere firească.
Casa nu a aparţinut regelui, ci unui bogat viticultor sas, Jakab Méhffi. Era o construcţie de piatră, ce arăta statutul social al proprietarului, într-o perioadă în care majoritatea caselor de locuit erau din lemn. Povestea spune că soţia lui Iancu de Hunedoara, Elisabeta (Erzsébet) Szilágyi, venea de la Zalău când a fost prinsă de durerile facerii. Aceasta a născut în această casă, în prima încăpere din partea stângă, cum intrăm pe portalul porţii. În secolul al XVII-le era şi o inscripţie în limba latină care menţiona faptul că marele rege s-a născut acolo.
O altă variantă legată de locul naşterii lui Matia Corvin ar fi una din sălile vechii mănăstiri franciscane. E o ipoteză bazată pe faptul că acolo se află sala „Matia Corvin” şi că viitorul rege a frecventat acea şcoală. Dincolo de legende, adevărul e altul.
În acea perioadă, Clujului i se ridicase titlul de oraş liber, împreună cu multe prerogative şi privilegii, pentru că locuitorii săi participaseră la răscoala de la Bobâlna din 1437-1438. Datorită lui Iancu, regele Ungariei Vladislav le redă clujenilor dreptul de oraș liber regesc. Iancu de Hunedoara, guvernatorul Transilvaniei şi tatăl viitorului rege Matia, ceruse sprijinul clujenilor, fiind o practică în acea vreme ca orăşenii burghezi, meşteşugari sau negustori, un factor de progres, să fie curtaţi de conducătorii statelor feudale. Adică monarhii erau interesaţi de o centralizare a statelor feudale. Iar Iancu, fiind în campanie și în conflict cu marii nobili maghiari, şi-a adus soţia pentru mai multă siguranţă la Cluj. A „cazat-o” pe strada Bunul Spirit, nr. 258, în casa lui Jakab Méhffi, aflată la o aruncătură de băţ de poarta de intrare a Clujului.
Casa din piatră păstrează încadramentul original, având un etaj, dar era mult mai îngustă. Acesteia i se adaugă ulterior alte elemente. Un privilegiu oferit mai târziu de rege a fost scutirea de la plata impozitului. În anii ce au urmat, acest privilegiu a fost întărit şi respectat, până la momentul în care ultimul proprietar a vândut clădirea oraşului Cluj.
În jurul anului 1740, casa devine han, apoi spital şi închisoare de tranzit, ce a „găzduit” celebri deţinuţi politici. Casa va fi folosită de unităţile militare habsburgice, intrând într-un declin fizic. Ca urmare a unei vizite a împăratului Austro-Ungariei în 1887, locuitorilor li se atrage atenţia că, deşi se mândresc cu locul naşterii marelui rege maghiar, nu se îngrijesc de această clădire. Chiar dacă au mai existat încercări de refacere, acestea au eşuat însă din lipsă de bani. Urmează perioada în care în regat renaşte un cult al regelui, generat de boom-ului naţionalist din toată Europa de la 1867. E efectul compromisului făcut de aristocraţiile maghiară şi austriacă ce a pus capăt revoluţiei de la 1848-49. Astfel, figura marelui rege Matia ajunge să fie preţuită de către aristrocraţia maghiară. Casa primeşte numele regelui abia la 400 de ani de la naşterea sa, prima placă memorială fiind aşezată la 1889, după vizita împăratului Franz Iosef. Putem vorbi de o şansă, după ce, în secolul XVII-XVIII, casa a fost „uitată”, ajungând la un pas de prăbuşire. Practic, renaşterea naţionalismului maghiar şi pregătirile pentru celebrarea, în 1896, a o mie de ani de la venirea maghiarilor în Europa, în ţara în care ei locuiesc şi astăzi, au favorizat restaurarea acestei clădiri.
Într-o serie de evenimente ce pregăteau această celebrare, s-a făcut un concurs de machete pentru realizarea ansamblului ecvestru al marelui rege al Ungariei. Baza statuii lui Matia Corvin s-a pus în 1896 şi mult mai târziu, în 1899, a fost restaurată şi casa. Restaurarea s-a făcut într-un stil secesionist, eliminând multe din elementele gotice, renascentiste sau baroce, ce au fost adăugate clădirii în secolele XV – XVII. Károly Kós, arhitectul Clujului, reface clădirea în timpul celui de-al doilea război mondial în stilul original. Mai multe restaurări din perioada comunistă au schimbat funcţionalitatea clădirii, marea majoritate a încăperilor devenind săli de curs.
După al doilea război mondial, clădirea e transformată într-o şcoală pentru copii săraci maghiari. În 1948, acest tip de şcoli şi şcolile confesionale se desfiinţează. Universitatea „Bolyai” preia clădirea în custodie şi aici va funcţiona un institut de artă în limba maghiară.
Astăzi, „Casa Matia” găzduieşte Universitatea de Artă și Design (fost Institut de Arte Plastice „Ion Andreescu”).
