Clujul interbelic (1). Sistemul educaţional

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin

Întâlnirea cu profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici este mereu o provocare şi o luptă titanică pentru a păstra discuţia în cadrul strict al problemei discutate. Fiind o adevărată enciclopedie vie a istoriei Clujului, cunoscutul profesor face o mulţime de corelaţii şi te poartă în timp şi printre oamenii ce şi-au pus amprenta pe oraş cu o naturaleţe proprie, inimitabilă. Aşa s-a întâmplat de multe ori în momentele în care lucram la primul volum din cartea sa, Explorăm Clujul Istoric, Bogo şi elevii Colegiului Naţional „George Bariţiu”. Pentru că în cadrul acestor discuţii am atins subiecte ce nu le puteam cuprinde în paginile cărţii, am decis să le extragem şi să le prezentăm în serial în ziarul nostru, Buletin de Mănăştur. Așa s-a născut o nouă serie de povestiri dedicată Clujului interbelic.

În primele două episoade, profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici ne va purta în lumea învăţământului interbelic clujean, ne va explica de unde vin „şepcile roşii”, cum se desfăşura „Bacul”, sau unde şi câte şcoli erau în oraşul nostru.

„În perioada interbelică, oraşul de pe malul Someşului Mic, Clujul, devine un punct important de reper pentru ştiiţa şi cultura din România, datorită instituţiilor sale academice, loc de frunte avându-l Universitatea „Regele Ferdinand I”, nume pe care l-a avut în interbelic actuala Universitate „Babeş-Bolyai”.

Într-o scurtă prezentare a învăţământului din România şi implicit din Cluj aş dori să relev la început rolul învăţământului primar şi secundar, poate, mai puţin cunoscut publicului contemporan.

Între cele două conflagraţii mondiale (1919-1939) educaţia în România primea între 12% şi 16% din PIB. Respectul pentru învăţământ era primordial, profesorii erau extrem de responsabili, motivaţi şi salarial. De exemplu un învăţător câştiga între 4000 şi 5000 de lei, un profesor de liceu putea ajunge până la 8000 de lei şi putea preda şi la Universitate, iar un profesor universitar câştiga 26000 de lei cât un prim-ministru, în contextul în care un mecanic câştiga 2500 de lei, iar leul era echivalent cu francul francez.

Învăţământul românesc în această perioadă se baza pe reforma realizată de celebrul Spiru Haret, în calitatea sa de ministru al Instrucţiunii Publice şi a Cultelor (numele Ministerului Educaţiei şi Cercetării), şi continuată de-un personaj mai puţin cunoscut, reputatul chirurg Constantin Angelescu, numit şi „doctorul cărămidă”, deoarece în timpul mandatelor sale ca ministru de resort s-au construit peste 7000 de şcoli. Tot în timpul unui mandat al liberalului (era marcant membru al PNL) Constantin Angelescu s-a instituit bacalaureatul în România în anul 1925. „Bacul” consta în perioada interbelică din probe la toate materiile predate, mai ales oral, excepţie făcând matematica şi limba română care erau probe scrise. Nota Bene, bacalaureatul se desfăşura public, părinţii fiind spectatori la prestaţia tinerilor absolvenţi. Comisiile de profesori erau foarte exigente având ca preşedinţi personalităţi din cadrul vieţii universitare. De exemplu, la primul liceu românesc de băieţi din Cluj, liceul „George Bariţiu”, au fost preşedinţi de comisii istoricul Silviu Dragomir, pedagogul şi viitorul rector al Universităţii clujene, Florian Ştefănescu-Goangă, ca să amintesc numai câţiva mari dascăli ai Almei Mater clujene. Materiile umaniste erau în prim plan, dacă terminai liceul erai un mic encicloped.

Conform reformei „Constantin Angelescu” existau două ramuri distincte ale învăţământului

  1.  Cultură generală, ce cuprindea şcoala primară de patru ani, gimnaziul trei ani (mai târziu patru ani), liceul, şcoală normală sau seminar tot cu o durată de patru ani şi universitatea
  2. Cultura profesională, cuprindea şcoala inferioară şi superioară de comerţ, agricolă, de meserii, apoi academia comercială, agricolă, politehnica.

Trebuie să amintesc că anul I de liceu corespunde azi clasei a V-a, anul V de liceu, clasei a IX-a ş.a.m.d.

Ţinem cont totuşi că şcoala costa, nu era ieftină, mai ales clasele liceale ce nu erau obligatorii. De exemplu un liceu cotat, ca „George Bariţiu”, avea o taxă de 16500 pentru un an, pe elev, ce cuprindea şi internatul elevului. În interbelic, pentru cei cu dare de mână, era posibilă educaţia acasă, cu profesori meditatori, elevii prezentându-se numai la examene. În acea perioadă erau şcoli de fete, respectiv, şcoli de băieţi. În fiecare zi şcolară, elevii începeau orele de curs cu o rugăciune.

Din cauza lipsurilor pecuniare, gradul de analfabetism era destul de ridicat pentru o mare parte a populaţiei din România, paradoxal în raport cu un număr de studenţi bine pregătiţi şi suficient de numeroşi comparativ cu alte ţări din Europa.

Conform unei statistici realizate pentru anul şcolar 1922/23, în Cluj existau nouă licee şi anume: un liceu românesc de băieţi „G. Bariţiu” cu 444 de elevi, un liceu românesc de fete „Regina Maria” cu 376 de eleve, unul maghiar romano-catolic de băieţi, cu 540 de elevi, unul de fete cu 571 de eleve, unul reformat de băieţi cu 504 elevi, unul de fete cu 452 eleve, unul unitarian de băieţi cu 308 elevi, unul maghiar evreiesc de băieţi cu 360 de elevi şi unul de fete cu 294 de eleve (după cum aflăm din lucrarea lui Victor Lazăr, Clujul, editat 1923).

În anul 1939/1940 au funcţionat în Cluj 14 şcoli medii teoretice, din care 7 erau cu limba de predare română, iar 7 cu limba de predare maghiară. Inspectoratul era situat la adresa str Nicolae Iorga (actuala Napoca) la nr. 2, palatul Rhedely, etajul II, iar revizoratul şcolar era situat pe stada Moţilor nr 1, actuala Primăria a municipiului Cluj-Napoca, camerele 18-22.

În anii interbelici elevii de şcoală primară şi de gimnaziu erau cuprinşi în organizaţia „Straja ţării” ce-şi avea sediu central în Cluj, pe strada Memorandumului nr 21 (Muzeul Etnografic). Fetele „Străjerele ţării” îşi aveau sediul pe strada Octavian Goga (Arany Ianoş de azi) la nr 2, actuala clădire a Facultăţii de chimie.

Mai jos puteţi urmări extrase, o sinteză, din documente ale perioadei mai sus amintite, pentru ca cititorul să poată realiza o cunoaştere mai amănunţită a educaţiei în perioada interbelică”:

ȘCOLI SECUNDARE

LICEUL DE BĂIEŢI „GH. BARIȚIU”, Str Barițiu 24

Director: Prişcu Mircea

COMITETUL ŞCOLAR: preşedinte: dr. Ioan Cosma; membrii: dr. Se­bastian Stanca, Cpt. V. Georgescu, dr. Ion Maxim, Dragomir Nicolae; Cenzori: Nicolae Tătaru, Cpt. Gheorghe Onojescu, Beniamin Ar­deleanu.

Secretar-contabil: Petre Georgescu; Medicul şcoalei: dr. Septimiu Ba­riţiu;

Corpul profesoral: dr. Armeanca Ion, Dr. Bariţiu Septimiu, Benea Lazar, Boldor Iulian, Candrea Vasile, dr. Chinezu Ion, Cialdea Bazilio, Columba Sava, Cornea Emil, Dra­gomir Nicolae, Epure Cristofor, Gogan Emil, German Traian, dr. German Zaharie, Iencica Constan­tin, Iliescu Simion, Linul Şte­fan, Mesaroş Ion, dr. Maxim Ion, Michel Henri, Modrigan Ion, Pet­ruca Gheorghe, Pop Aureliu, Spă­taru Vasile, Tătaru Nicolae, Vasi­liu Vasile, Voiculescu Lucian, Zverca Spiridon, Vlaicu Vasile.

LICEUL DE BĂIEŢI No. 2, Str I.C. Brătianu 22

COMITETUL ŞCOLAR: Preşedinte: prof. dr. Emil Haţieganu, f. mi­nistru.

DIRECTORUL LICEULUI: Gheorghe Guţu.

CORPUL PROFESORAL: Bănescu Susana, Birtea Ioan, Buta Ioan, Costea Ioan, Cotuţiu Publiu, Chiu­han Andrei, Crişan Iacob, Domide Anton, Flucuş Ioan, Ghişa Eugen, Guţu Gheorghe, dr. Iancu Victor, Ioaniţescu Eugen, Marcu Traian, Medrea Constantin, Ne­deIcu Gheorghe, Pogăceanu Petre, Pop Cornel, Pop-Zeicani Ioan, Popescu Virgil, Poruţiu Iustin, Sireagă Octavian, Surlașiu Lucian, dr. Vescan Ioan, Vlad Ioan.

Taxele Școlare:

Cursul inferior.

Taxa de frecvenţă            Lei 1.700.—

Taxa de construcţie         Lei 1.000.—

Taxa pentru comitet        Lei 300.—

Total Lei                   3000.-

Cursul superior.

Taxa de frecvenţă    Lei 2.400. —

Taxa de construcţie   Lei 1.000.—

Taxa pentru comitet   Lei 300.—

Total Lei              3.700.-

LICEUL DE FETE ”REGINA MARIA”, Str Octavian Goga 1/a

Directoară: D-na Maria Giuglea. Sub­directoară: D-ra Leontina Nemeş

Corpul profesoral: Emilia Niculescu, Octavian Popa, Valeria Grimm,

Maria Giuglea, Enciu Victoria, Maria Muşlea, Lucia Protopopescu,

Leontina Nemeş, Ana Wetter-Fischer, Ioana Nicolau, Eugenia Haşegan, Filomela Bratianu Neu­mann, Cornelia Linul, Livia Mora­riu, Iulia Nemeşiu, Vârgolici Eu­genia, Olga Curea, Olga Iliescu, Margareta Filipescu, Didona De­metrescu, Rozalia Luca, Lucia Spârchez, Olga Ionescu, Virginia Andrievici, dr. Florica Pop, Lucreția Nistor, Maria Braşoveanu, Ja­neta Teclu, Cornelia Nicolau, Sul­tana Angheliu, Melania Valeria Ionescu, Lucreţia Opreanu.

Taxa de studii: 3000 lei anual.

LICEUL ROM.-CATOLIC DE BĂIEȚI, Str Kogălniceanu 2

Comitetul şcolar: preş: Marton Aron episcop; membrii: Matskasi Pal, curator mirean, dr. Gyorgy Lajos, dr. P. Janossy Bela, dr. Jelen Gyu­la, dr. Patay Jozsef, Rethy Ka­roly, dr. Rozsa Jozsef, Visegradi Lajos şi Bakodi Antal, director-­referent.

LICEUL DE BĂIEȚI REFORMAT, Str Kogălniceanu 16 și Str Avram Iancu 29

Primcurator: contele dr. Bethlen Ladislau. Curator: dr. Tusa Gavril. Director: Gonczi Ladislau.

ȘCOALA DE SUBINGINERI CONSTRUCTORI ELECTRO-MECANICI, Str Barițiu 26

Director:· Ing. şef. Traian Dragoş. Se­cretar: Traian V. Ungur.

Corpul profesoral: Ing. Ioan Kurtos, Ioan Sfăt, ing. Damian David, ing. Insp. gen. Eugen Tilea, Ludovic Papp, ing. Ioan Negruţiu, ing. dr. Leon Bohăţiel, ing. dr. Gheorghe Gheorghiu, ing. Virgil Crăciunaş, ing. Gheorghe Crăiniceanu, ing. Aurel Danciu, dr. Ing. Dorofteiu Sulariu;

LICEUL INDUSTRIAL DE FETE, Str Stroescu 12

Directoară: Florentina Cojocaru. Secretară: Valentina Popa

Corpul profesoral: dir.: Florentina Cojocaru, Nemeş Ana, Vuia I. Mihali, E. Isbăşescu, Buzilă Sp., Câmpeanu V., Rădulescu M., Goga C., Văleanu A., Dunca A., Gheorghe Fl., Halalai M., Tomescu Ada, Bălănescu C., Răsmerită L., Băieşu O., E. Perry-Poruţiu,

Gatean F., Stoian P., Pupeza E., Mesteş P., Ştefănescu M., Pavelea P., Nicolae D., Prunduş A., Popescu I., Melincof E., Stănescu F.

Taxa şcolară: Externe: 2.900.- interne: 3.200.-.

LICEUL DE FETE ”PRINCIPESA ILEANA”, Cal. M. Foch 83-85-87

Directoară: Florica Zugravu. Secretară contabilă: Maria Rusu.

Corpul profesoral: Zugravu Florica, Ciplea Vasile, Albu Romul, Roşca Aurelia, Ştirbu Aretia, Gabra Maria, Miron Liliana, Chinezu Pe­tronella, Teohari Simona, Roată Lucreţia, Purdilă Maria, Pop Ro­zalia, Truţescu Ştefania, Georghiu Aneta, dr. Valeria Bologa, Dicca Natalia, Muntean Maria, Tâmpă­nariu Paraschiva, Scondăcescu Lu­cia, Paşca Herescu Zoe, Nemeş Valeria, Procopovici Veronica, Strimbu Maria, Vasiliu Maria, Mosora Cornelia, Lupu Clarisa, Prodan Stela, Silberg Lucreţia, Constantinescu Lili.

Taxa de studii: 3000 lei anual

ȘCOALA NORMALĂ DE ÎNVĂȚĂTORI, Str Romei 28

Director: Goga Dumitru. Casier: Bănăţeanu Grigore.

Corpul profesoral: Românţeanu Enea, Vescan · Vicenţiu, Dancu Vasile, Goga Dimitrie, Radu Ioan, Ghilerdea Mi­hai, Bozga Ioan, Patachi Liviu, Tretin Traian, Popovici Ioan, Bordeaux Liviu, Caranica Ion, Pușcariu Victor, Florin Traian, Șerban Ioan, dr. Vintilă Ioan, Vălean Ion.

Taxele: 8.960 lei, anual, cu internat.

ȘCOALA NORMALĂ DE FETE DE STAT, Str Gen. Berthelot 2

Directoară: Ioana Gabor, Secretară: Tecla Maghairu.

Corpul profesoral: Patriciu Curea, Șeptimiu Popa, Ioana Gabor, Ana Iencica, Victoria Liteanu, Livia Deciu, Emilia Viciu, Eugenia Casian, Ana Guțu, Veturia Munteanu, Valeria Demetrescu, Virginia Apostol, Claudia Onojescu, Emilia Popa, Ersilia Cristescu, Angela Dragnea, Eugenia Grigorescu, Cornelia Leuca, Livia Cionca, Zoe Bănescu, Raina Mateescu, Aneta Mihalca, AugustinBena, Veturia Leanca.

Taxele: 8020 anual cu internat.

Actele necesare la înscriere: Actul de naștere, De absolvire a 4 clase primare, de vaccin, de bună purtare, de naționalitate, de stare materială.

 

ȘCOLI PRIMARE DE STAT

No 1. Str. Paris. Dir. Traian Șuteu, cu 17 posturi

No 2. Calea Regele Ferdinand 81-88. Dir. Vasile Patriciu, cu 18 posturi

No 3. Str. Avram Iancu 62, Dir. Gheorghe Stelea, cu 17 posturi

No 4. Calea Mănășturului 20, Dir. Pantilimon Macavei, cu 18 posturi

No5. Calea Regele Carol II, Dir. Gheorghe Tilinca, cu 14 posturi

No 6. Cordoș, Dir. Ștefan Tătaru, cu 2 posturi

No 7. Str. Bob, Dir. Traian Zimveliu, cu 8 posturi

No 8. Str. Fântânelei 5, Dir. Emil manoliu, cu 5 posturi

No 9. Calea Războieni, Colonia Iris, Dir. Aurel Receanu, cu 7 posturi

No 10. Calea Lungă, Dâmbul Rotund, Dir. Ioan Zidvianu, cu 6 posturi

No 11. Vama Chintăului, Dir Ioan Covtun, cu un post

No 12. Str Albinei, Dir. Gavrilă Pop, cu 4 posturi

No 13. Colonia Borhanci, Dir. Vasile Costea, cu 1 post

No 14. Str Bulgariei, Dir. Ioan Galea, cu 3 posturi

No 15. Calea Feleacului, Dir. Timoftei Vâlcov, cu 1 post

No 16. Valea Caldă, Dir. Popovici Remus, cu 1 post

No 17. Str. Crișan, Dir. Ioan Macaria, cu 7 posturi

No 18. Str. Vânătorilor, Dir. Nicolae Gabescu

ȘCOALA DE APLICAȚIE DE PE LÂNGĂ ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI

Str. Romei 26, Dir. Constantin Mateescu

ȘCOALA DE APLICAȚIE DE PE LÂNGĂ ȘCOALA NORMALĂ DE FETE

Str. Berthelor 2, Directoară: Anicuța Iencica

 

ȘCOLI PRIMARE CONFESIONALE

ROMANO CATOLICE

No 1, Str Kogălniceanu 2, Dir. Kutti Iosif

No 2, P-ța Unirii 14, Dir. Kutti Iosif

No 3, Cal. Marechal Foch 123, Directoară Maria Alvareza

”Augusteum”, Str Gh Coșbuc 1, Școala este condusă de surorile ”Notre Dame”

”Marianum”, calea Regele Ferdinand 64-66, Dir. Csik M. Fabiola

REFORMATE

Str Decebal no 38-39, Dir-învățător Mathe Akos

Str Marechal Foch 115, Dir-învățător Nagy Coloman

Calea Moților No 78, Dir-învățător Demjen Nicolae

UNITARIANĂ

No 1, Cal. Marechal Foch 12, Dir. Patakfalvi Sigismund

No 2, Str Berde 2, Dir. Uto Ludovic

LUTHERANĂ

Calea Marechal Foch No 2, Dir. Schneider Paul

IZRAELITĂ NEOLOGĂ

Calea Regele Ferdinand 52, Dir. Freu Ludovic, Rabin: dr. Weinberger Moise

ORTODOXĂ IZRAELITĂ

Cu 7-7 clase primare pentru băieți și fete. Str Berthelot No 8, Dir. Beniamin Buxbaum.

 

Prezentul articol face referiri şi la datele publicate de

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, „Universitatea Babeş-Bolyai” – Scurt istoric în Poveşti despre Cluj vol IV,

Octavian Buzea, Clujul 1919-1939, tip. Ardealul-Cluj, 1939

D.I.Cucu, Clujul – Colecţia Ţara şi Neam, 1939

Petru Barteş, Călăuza oraşului Cluj şi-a împrejurimilor, Cluj, 1923

Virgil Dudea, „Ghidul Clujului”, 1939

Victor Lazăr, Clujul, Bucureşti 1923

Petru Poantă, Clujul meu, Ed. Şc. Ardeleană, 2016

FacebooktwitterredditpinterestlinkedinFacebooktwitterredditpinterestlinkedin