A trecut şi a agitat puţin viaţa oraşului. Campania electorală abia încheiată nu a produs surprize la nivelul reprezentării politice, dar a permis vocilor cetăţenilor să se facă auzite, profitând de sensibilizarea temporală a factorilor decidenţi. (Trecem peste legea alegerilor locale care a dus la o absenţă masivă a alegătorilor la vot, având practic o luptă între votanţii fideli ai marilor partide şi entuziaştii doritori ai unei schimbări după #colectiv şi alte scandaluri naţionale.) Acum putem spune că am avut de câştigat de pe urma acestor alegeri, enumerând câteva elemente, acţiuni concretizate fie şi de dragul votului.
Cea mai importantă realizare a cetăţenilor a fost impunerea pe agenda primăriei a sistemului de colectare a gunoiului prin platforme îngropate. După ce în ianuarie serviciul tehnic declara sec şi în scris că nu este posibilă implementarea acestuia în Cluj-Napoca, insistenţele noastre şi exemplele date din localităţile învecinate l-au forţat pe primar să declare că va lua în vedere un asemenea sistem. Deşi implementat în ultima săptămână a campaniei electorale şi doar în Zorilor, ne bucurăm că se poate şi aşteptăm îndeplinirea angajamentului luat în scris de primar:
“Prima platformă îngropată de colectare selectivă a deșeurilor a fost pusă în funcțiune în cartierul Zorilor, pe strada Luceafărului nr. 10. (,,,) Acest sistem face parte dintr-un program pilot de amplasare de platforme subterane pentru colectarea selectivă a deșeurilor, inițiat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. În perioada următoare vor fi amenajate alte două astfel de platforme subterane în puncte gospodărești din cartierele Mănăștur și Grigorescu.”
Un alt câştig al cartierului este dat de implicarea administraţiei, la presiunile repetate ale cetăţenilor, în igienizarea şi redeschiderea pasajelor pietonale de pe Calea Floreşti. Se pare că şi cel de pe strada Primăverii va beneficia de acelaşi tratament. “Au fost redeschise pasajele pietonale de pe Calea Florești. Reparațiile au presupus lucrări de salubrizare, zugrăvire, tencuieli și finisaje, vopsitorii, montare policarbonat etc.” Acest lucru a permis o mai bună fluidizare a traficului, prin creşterea perioadei în care semafoarele pe direcţia Floreşti au culoarea verde.
Bifăm asfaltarea spaţiilor dintre garajele de pe strada Parâng şi ne bucurăm de igienizarea parţială a Pârâului Ţiganilor şi montarea de coşuri de gunoi pe mai multe străzi din cartier.
Un alt câştig este deschiderea Centrului Comunitar Dacia şi igienizarea zonei: “Cinema DACIA este redeschis pentru clujeni: o investiţie de 4,9 milioane lei de la bugetul local pentru reabilitarea și modernizarea cinematografului DACIA – proiect rezultat al procesului de Bugetare participativa din cartierul Mănăștur”, după cum ne anunţă primarul pe pagina sa de facebook. (Adi Dohotaru îl contrazice puţin într-o postare pe pagina sa: “Este o manipulare crasă din partea primăriei, iar mediul asociativ local nu a taxat clar acest lucru din cauza temerii de a pierde finanțări. Boc a anunțat reabilitarea cinematografului cu mult înaintea consultărilor din cartier, iar licitația tehnică de realizare a proiectului s-a făcut înainte de întâlnirile cu mănășturenii. Ulterior, s-a folosit reabilitarea pentru a justifica niște rezultate concrete ale unui buget participativ fără buget și fără drept de decizie asupra priorităților de investiție din partea cetățenilor”). Deocamdată acesta funcţionează doar ca un spaţiu în care poţi închiria sălile pentru spectacole sau proiecţii, deşi sunt depuse mai multe proiecte care implică desfăşurarea de activităţi împreună şi în favoarea comunităţii locale. Reprezentanţii administraţiei nu au dat niciun răspuns favorabil cererilor depuse, chiar dacă perioada vacanţelor se apropie şi mulţi adolescenţi ar putea fi cuprinşi în activităţi desfăşurate în acest centru comunitar, destinat, în special, mănăşturenilor.
Am mai câştigat o comunitate ce vrea să se implice în viaţa cartierului, chiar şi fără sprijinul administraţiei locale. Aici vorbim despre cei implicaţi în Zilele Mănăşturului şi în proiectele desfăşurate de ONG-uri în şcolile din cartier (vezi Colectiv A şi proiectul “Dă culoare şcolii tale”), vorbim despre sesizările cu care cetăţenii bombardează serviciile primăriei, pentru ca acestea să acţioneze conform atribuţiunilor şi în cartier, nu doar în centru, despre cei care vin cu soluţii la problemele de trafic sau curăţenie şi despre petiţiile pentru prelungirea programului liniei 19 sau transformarea spaţiului La Terenuri în parc pentru Mănăştur.
Nu a fost o perioadă prea frumoasă, dar pentru ceea ce a obţinut Mănăşturul, cred că a meritat.
Rezultatul alegerilor locale 2016:
BEJ Cluj a dat primele rezultate parţiale oficiale la ora 10.00, după validarea rezultatelor votului din 41 de circumscripţii din cele 81:
PNL a obţinut 21 de mandate de primar, PSD – 15 mandate de primar, UDMR – 3, ALDE – 1 mandat, iar un candidat independent a obţinut un mandat de primar.
Pentru Consiliul Judeţean Cluj, din numărul total de 656 de secţii de votare au fost validate rezultatele din 240 de secţii (circa o treime): PSD a obţinut 25,38%, UDMR – 15,77%, PNL – 41,17%, ALDE – 2,70%, PRM – 1,7%, Partida Romilor – 0,8%, M10 – 1,30%, Partidul Mişcarea Liberală – 1,0%, PMP – 3,4%, PNŢCD – 1,17%.
Sondajul IRES aferent numărului de voturi exprimate până la ora 21:00, la închiderea urnelor, anunţa:
Emil Boc – 68,9 %
Anna Horvath – 10,9%
Octavian Buzoianu – 8,7%
Liviu Alexa – 3,1 %
Mircia Giurgiu – 2,6%
David Ille – 2,0%
Irina Pop – 1,5%
Adrian Gurzău – 1,2%
Bruno Roschnafsky – 0,8%
Erno Fancsali – 0,2%
La Consiliul Local Cluj-Napoca, singurele partide care au trecut pragul de 5% sunt PNL (55,5%), UDMR (15,4) și Alianța electorală PSD+ALDE (14,3%).
